1Sarah lived 127 years; these were the years of the life of Sarah.2And Sarah died at Kiriath-arba (that is, Hebron) in the land of Canaan, and Abraham went in to mourn for Sarah and to weep for her. (Ge 23:19; Ge 35:27; Jos 14:15; Jud 1:10)3And Abraham rose up from before his dead and said to the Hittites,[1]4“I am a sojourner and foreigner among you; give me property among you for a burying place, that I may bury my dead out of my sight.” (Ge 17:8; 1Ch 29:15; Ps 105:12; Ac 7:5; Heb 11:9; Heb 11:13)5The Hittites answered Abraham,6“Hear us, my lord; you are a prince of God[2] among us. Bury your dead in the choicest of our tombs. None of us will withhold from you his tomb to hinder you from burying your dead.”7Abraham rose and bowed to the Hittites, the people of the land.8And he said to them, “If you are willing that I should bury my dead out of my sight, hear me and entreat for me Ephron the son of Zohar,9that he may give me the cave of Machpelah, which he owns; it is at the end of his field. For the full price let him give it to me in your presence as property for a burying place.”10Now Ephron was sitting among the Hittites, and Ephron the Hittite answered Abraham in the hearing of the Hittites, of all who went in at the gate of his city, (Ge 34:20; Ge 34:24; Ru 4:1)11“No, my lord, hear me: I give you the field, and I give you the cave that is in it. In the sight of the sons of my people I give it to you. Bury your dead.”12Then Abraham bowed down before the people of the land.13And he said to Ephron in the hearing of the people of the land, “But if you will, hear me: I give the price of the field. Accept it from me, that I may bury my dead there.”14Ephron answered Abraham,15“My lord, listen to me: a piece of land worth four hundred shekels[3] of silver, what is that between you and me? Bury your dead.” (Ex 30:13; Eze 45:12)16Abraham listened to Ephron, and Abraham weighed out for Ephron the silver that he had named in the hearing of the Hittites, four hundred shekels of silver, according to the weights current among the merchants. (1Ch 21:25; Jer 32:9; Zec 11:12)17So the field of Ephron in Machpelah, which was to the east of Mamre, the field with the cave that was in it and all the trees that were in the field, throughout its whole area, was made over (Ge 25:9; Ge 49:29; Ge 50:13)18to Abraham as a possession in the presence of the Hittites, before all who went in at the gate of his city.19After this, Abraham buried Sarah his wife in the cave of the field of Machpelah east of Mamre (that is, Hebron) in the land of Canaan.20The field and the cave that is in it were made over to Abraham as property for a burying place by the Hittites. (Ru 4:7; Jer 32:10)
1Viața Sarei a fost de o sută douăzeci și șapte de ani; aceștia au fost anii vieții Sarei.2Ea a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în țara Canaan, iar Avraam s‑a dus s‑o jelească pe Sara și s‑o plângă.3Apoi Avraam s‑a ridicat de lângă moarta sa și le‑a vorbit fiilor lui Het, zicând:4– Eu sunt străin și peregrin printre voi. Dați‑mi în mijlocul vostru o proprietate, ca loc de înmormântare, pentru ca să‑mi înmormântez moarta dinaintea mea.5Fiii lui Het i‑au răspuns lui Avraam, zicându‑i:6– Ascultă‑ne, stăpâne! Tu ești un prinț al lui Dumnezeu printre noi. Înmormântează‑ți moarta în cel mai bun dintre mormintele noastre. Niciunul dintre noi nu te va opri să‑ți înmormântezi moarta în mormântul lui.7Avraam s‑a ridicat și s‑a plecat înaintea poporului țării, a fiilor lui Het.8El le‑a vorbit, zicând: – Dacă vreți să‑mi înmormântez moarta dinaintea mea, atunci ascultați‑mă și rugați‑l pentru mine pe Efron, fiul lui Țohar,9să‑mi vândă peștera Mahpela, care este a lui și care se află la marginea ogorului său. Să mi‑o vândă la un preț întreg, ca teren pentru înmormântare printre voi.10Efron se afla în mijlocul fiilor lui Het. Hititul Efron i‑a răspuns lui Avraam în auzul fiilor lui Het, – a tuturor celor care veniseră la poarta cetății sale –, zicând:11– Nu, stăpâne, ascultă‑mă! Îți dau ogorul și‑ți dau și peștera care este pe el. Ți le dau înaintea ochilor fiilor poporului meu. Înmormântează‑ți moarta.12Atunci Avraam s‑a plecat înaintea poporului țării13și i‑a vorbit lui Efron în auzul poporului țării, zicând: – Dacă vrei, ascultă‑mă! Îți voi plăti prețul pentru ogor. Primește‑l din partea mea, pentru ca să‑mi înmormântez moarta acolo.14Efron i‑a răspuns lui Avraam, zicând:15– Stăpâne, ascultă‑mă: o bucată de pământ de patru sute de șecheli de argint[1], ce este aceasta între mine și tine? Înmormântează‑ți moarta.16Avraam l‑a ascultat pe Efron și i‑a cântărit prețul pe care acesta l‑a menționat în auzul fiilor lui Het: patru sute de șecheli de argint, potrivit cu tarifele comercianților.17Astfel, ogorul lui Efron din Mahpela, care se afla la răsărit de Mamre (adică ogorul, peștera care se afla în el, precum și toți copacii care erau pe ogor, pe tot hotarul lui de jur‑împrejur) a trecut18în proprietatea lui Avraam prin cumpărare înaintea ochilor fiilor lui Het, a tuturor celor care veniseră la poarta cetății sale.19După aceea, Avraam a înmormântat‑o pe Sara, soția sa, în peștera de pe ogorul din Mahpela, care se afla la răsărit de Mamre, adică Hebron, în țara Canaan.20Astfel, ogorul și peștera care se afla în el au trecut de la fiii lui Het în proprietatea lui Avraam, ca teren pentru înmormântare.