Psalm 107 | Das Buch :: ERF Bibleserver

Das Buch

Gottes Güte bleibt auf ewig

1 Preist den HERRN, denn er ist gut! Ja, seine Güte bleibt auf ewig. 2 So sollen die sprechen, die der HERR freigekauft hat, die er befreit hat aus der Macht ihrer Unterdrücker, 3 und die, die er zusammengebracht hat aus den Ländern, von Osten und von Westen, vom Norden und vom Meer! 4 Sie irrten umher in der Wüste, auf einem Weg in der Einöde, und fanden keinen bewohnten Ort. 5 Hungrig waren sie und durstig, ihre Lebenskraft schwand dahin. 6 Da schrien sie zum HERRN in ihrer Not und er rettete sie aus ihren Ängsten. 7 Er leitete sie auf einem geraden Weg, sodass sie zu einem bewohnbaren Ort gelangten. 8 Deshalb sollen sie den HERRN loben für seine Güte, für seine Wundertaten an den Menschen! 9 Denn er hat ihre durstige Seele erfrischt, ihre hungrige Seele hat er mit Gutem gesättigt. 10 Sie wohnten in Dunkelheit und Finsternis, waren bedrängt und in Eisenfesseln, 11 denn sie hatten sich gegen Gottes Wort aufgelehnt und den Rat des Höchsten verachtet. 12 Er demütigte ihr Herz durch Elend. Sie stürzten zu Boden, doch da war keiner, der ihnen half. 13 Da schrien sie zum HERRN in ihrer Not und er rettete sie aus ihren Ängsten. 14 Er führte sie heraus aus Dunkelheit und Finsternis und ihre Fesseln riss er entzwei. 15 Deshalb sollen sie den HERRN loben für seine Güte, für seine Wundertaten an den Menschen! 16 Denn er hat die Tore aus Bronze zerbrochen und eiserne Türriegel zerschlagen. 17 Die Unbelehrbaren litten unter ihren falschen Taten und unter ihren Vergehen. 18 Jede Speise war ihnen zuwider, nahe waren sie schon den Eingangstoren des Todes. 19 Da schrien sie zum HERRN in ihrer Not und er rettete sie aus ihren Ängsten. 20 Da sandte er sein Wort und heilte sie und rettete sie vor der Grube. 21 Deshalb sollen sie den HERRN loben für seine Güte, für seine Wundertaten an den Menschen! 22 Dann werden sie ihm Dankopfer bringen und voller Jubel von seinen Taten erzählen. 23 Andere fuhren mit Schiffen auf dem Meer, trieben Handel auf hoher See. 24 Sie konnten dort die Werke des HERRN betrachten, seine Wunderzeichen im tiefen Meer. 25 Da sprach er und es kam ein Sturm auf, der türmte die Wogen hoch auf. 26 Sie hoben sich zum Himmel und stürzten wieder in die Tiefe. In dieser Not verloren sie all ihren Mut. 27 Sie wankten und schwankten wie Betrunkene, all ihre Weisheit war vergebens. 28 Da schrien sie zum HERRN in ihrer Not und er führte sie heraus aus ihren Ängsten. 29 Er verwandelte den Sturmwind in ein leises Wehen, da legten sich die Wogen. 30 Da freuten sie sich, dass sie still geworden waren, und er führte sie zum Hafen, nach dem sie sich sehnten. 31 Deshalb sollen sie den HERRN loben für seine Güte, für seine Wundertaten an den Menschen! 32 Sie sollen ihn erheben in der Volksversammlung und ihn im Rat der Ältesten loben! 33 Wasserströme lässt er zur Wüste werden und Wasserquellen zum trockenen Land. 34 Fruchtbares Land macht er zur Salzwüste aufgrund der Bosheit seiner Bewohner. 35 Die Wüste machte er zum Teich und das vertrocknete Land zu sprudelnden Quellen. 36 Dort ließ er Hungrige wohnen, damit sie Städte gründeten, um darin zu wohnen. 37 Sie bestellten die Felder und pflanzten Weinberge, so brachten sie reichhaltige Frucht hervor. 38 Er segnete sie und sie vermehrten sich sehr und er ließ es nicht zu, dass sich ihr Viehbestand verringerte. 39 Doch dann nahm ihre Zahl wieder ab, niedergedrückt unter der Last von Unglück und Kummer. 40 Verachtung schüttete er über die Vornehmen aus, er ließ sie in der Einöde umherirren, wo kein Weg ist. 41 Doch die Armen zog er empor aus dem Elend und ließ ihre Familien so zahlreich werden wie das Kleinvieh. 42 Die Aufrichtigen werden es sehen und sich freuen, doch alle Bosheit muss verstummen! 43 Wer ist weise? Der soll sich das merken! Ja, sie sollen wahrnehmen, wie viel Gutes der HERR schenkt.

Noua Traducere Românească

von Biblica

1 Mulțumiți DOMNULUI, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui! 2 Așa să zică răscumpărații DOMNULUI, cei pe care i‑a răscumpărat din mâna vrăjmașului, 3 pe care i‑a adunat de pe cuprinsul țărilor: de la răsărit și de la apus, de la nord și de la mare. 4 Ei rătăceau prin pustie, pe o cale neumblată, fără să găsească o cetate în care să locuiască. 5 Flămânzi și însetați, li se lihnise sufletul în ei. 6 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a scăpat din necazurile lor. 7 I‑a călăuzit pe o cale dreaptă, ca să meargă spre o cetate unde să locuiască. 8 Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului! 9 Căci El a potolit sufletul însetat și a săturat sufletul flămând cu bunătăți. 10 Celor ce locuiau în întuneric și în umbra morții, legați în chin și în fiare, 11 pentru că se răzvrătiseră față de mesajele lui Dumnezeu și disprețuiseră sfatul Celui Preaînalt, 12 El le‑a smerit inima prin necaz; ei se clătinaseră și nu era nimeni să‑i ajute. 13 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a izbăvit din necazurile lor. 14 I‑a scos din întuneric și din umbra morții și le‑a rupt legăturile. 15 Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului! 16 Căci El a zdrobit porți de bronz și a tăiat zăvoare de fier. 17 Ei ajunseseră nebuni^[1] din cauza fărădelegii lor și se nenorociseră din cauza nelegiuirilor lor. 18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrană și ajunseseră la porțile morții. 19 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a izbăvit din necazurile lor. 20 Le‑a trimis Cuvântul Lui, i‑a vindecat și i‑a scăpat din gropile lor. 21 Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului! 22 Să aducă jertfe de mulțumire și să povestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie! 23 Cei ce coborau pe mare cu corăbiile, cei ce făceau negoț pe ape mari, 24 au văzut ei înșiși lucrările DOMNULUI și minunile Lui din adâncuri. 25 Când a grăit El, s‑a iscat un vânt năprasnic, care a ridicat talazurile mării. 26 Se suiau spre ceruri și coborau în adâncuri; sufletul li se înmuiase din cauza nenorocirii. 27 Se clătinau și se mișcau ca un om beat; toată înțelepciunea lor fusese înghițită. 28 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către DOMNUL, și El i‑a izbăvit din necazurile lor. 29 A liniștit furtuna, iar valurile s‑au potolit. 30 Ei s‑au bucurat că acestea s‑au liniștit, iar El i‑a condus la limanul dorit. 31 Să‑I mulțumească deci DOMNULUI pentru îndurarea Lui și pentru minunile Lui față de fiii omului! 32 Să‑L înalțe în adunarea poporului și să‑L laude în adunarea bătrânilor! 33 El preface râurile în pustiu, izvoarele de ape în pământ uscat, 34 și pământul roditor în pământ sterp, din cauza răutății locuitorilor țării. 35 El preface pustia într‑un iaz, și pământul uscat în izvoare de ape. 36 Așază acolo pe cei flămânzi, iar ei își întemeiază o cetate în care să locuiască, 37 își seamănă ogoare, își plantează vii și au recolte bogate. 38 El îi binecuvântează, astfel încât se înmulțesc foarte mult, iar vitele nu li le împuținează. 39 Când sunt împuținați și umiliți din cauza asupririi, a necazului și a durerii, 40 El revarsă dispreț asupra nobililor și‑i face să rătăcească prin pustietate fără drum. 41 Îi ridică însă pe cei nevoiași din întristare și le înmulțește familiile ca pe o turmă. 42 Cei drepți văd și se bucură, și orice nedreptate își închide gura. 43 Cine este înțelept, să păzească aceste lucruri și să ia aminte la marea îndurare a DOMNULUI!