Jesaja 64 | Neue evangelistische Übersetzung

1 wie das Feuer Reisig entfacht / und wie es Wasser wallen macht; / dass deine Feinde merken, wer du bist, / dass die Völker vor Angst vergehen, 2 wenn du furchterregende Taten vollbringst, / die niemand von dir erwartet hat! / Ja, führest du doch herab, dass die Berge erbebten vor dir! 3 Noch nie hat man so etwas gehört, / noch niemals so etwas erlauscht, / noch nie hat ein Auge einen Gott gesehen wie dich, / der an denen, die auf ihn hoffen, so gewaltige Dinge tut!* 4 Ach, kämst du doch dem entgegen, / der freudig tut, was recht vor dir ist, / und bei seinem Tun an dich denkt! / Nun aber traf uns dein Zorn, / denn wir haben uns versündigt an dir. / Seit jeher sind wir treulos gewesen! 5 Wir alle sind von Unrecht befleckt, / selbst unsere gerechten Taten sind besudelt wie ein schmutziges Gewand. / Wie Laub sind wir alle verwelkt, / unsere Schuld trägt uns fort wie der Wind. 6 Es gab niemand, der deinen Namen anrief, / der sich aufraffte, um festzuhalten an dir. / Denn du hattest dich verborgen vor uns, / uns ausgeliefert unserer Schuld. 7 Trotzdem bist du unser Vater, Jahwe! / Du bist der Töpfer, wir sind der Ton; / wir alle sind Gefäße deiner Hand. 8 O Jahwe, zürne nicht so sehr, / denk nicht für immer an unsere Schuld! / Schau bitte her, wir sind doch dein Volk! 9 Die Städte deines heiligen Landes sind zerstört, / Zion ist verwüstet, / Jerusalem ein Trümmerberg. 10 Unser heiliges und herrliches Haus, in dem unsere Väter dich lobten, ist ein Raub der Flammen geworden. / Alles, was uns lieb und wert war, ist zerstört. 11 Kannst du dabei noch an dich halten, Jahwe? / Schaust du all dem schweigend zu? / Erniedrigst du uns ganz und gar?

Noua Traducere Românească

1 O, de ai deschide cerurile și ai coborî! Cum ar tremura munții înaintea Ta! 2 Ca focul care aprinde vreascurile sau face ca apa să fiarbă, așa să‑Ți faci cunoscut Numele vrăjmașilor Tăi, pentru ca neamurile să tremure înaintea Ta! 3 Când ai făcut lucruri de temut, la care nu ne așteptam, când ai coborât, munții s‑au cutremurat înaintea Ta. 4 Încă din vechime nimeni n‑a auzit, nici n‑a pomenit, și niciun ochi n‑a văzut un alt Dumnezeu în afară de Tine, Care să lucreze pentru cei ce‑L așteaptă. 5 Tu vii în întâmpinarea celor ce, cu bucurie, împlinesc dreptatea, a celor ce, pe căile Tale, își aduc aminte de Tine. Dar iată că Te‑ai mâniat, pentru că am continuat să păcătuim împotriva lor. Vom mai fi izbăviți?* 6 Toți am devenit ca niște necurați și toate faptele noastre drepte sunt ca o haină mânjită. Toți ne veștejim ca o frunză, și nelegiuirile noastre ne mătură ca vântul. 7 Nu este nimeni care să cheme Numele Tău sau să încerce să se țină strâns de Tine, căci Ți‑ai ascuns fața de noi, și ne‑ai lăsat să pierim din cauza nelegiuirilor noastre. 8 Dar DOAMNE, Tu ești Tatăl nostru! Noi suntem lutul, iar Tu ești olarul nostru; noi toți suntem lucrarea mâinii Tale. 9 Nu Te mânia prea tare, DOAMNE! Nu‑Ți aminti de nelegiuire pentru totdeauna! Iată, privește, Te rugăm, la poporul Tău, la noi toți! 10 Cetățile Tale sfinte au devenit o pustie; Sionul însuși este o pustie, iar Ierusalimul o pustietate. 11 Casa noastră sfântă și măreață, în care părinții noștri Te lăudau, a fost dată pradă flăcărilor și toate lucrurile în care ne găseam plăcerea sunt ruine. 12 După toate acestea, Te vei abține DOAMNE? Vei tăcea și ne vei umili atât de mult?

Jesaja 64 | Neue evangelistische Übersetzung Noua Traducere Românească