Jesaja 15 | Noua Traducere Românească Einheitsübersetzung 2016

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
Jesaja 15 | Noua Traducere Românească

Profeție împotriva Moabului

1 O rostire cu privire la Moab. „Da! Pustiit într‑o singură noapte, distrus este Ar‑Moab. Da! Pustiit într‑o singură noapte, distrus este Chir-Moab. 2 Chiar și Dibon s‑a suit la templu*, pe înălțimi, ca să plângă. Pentru Nebo și pentru Medeba, geme Moabul. Toate capetele sunt rase și toate bărbile sunt tăiate. 3 Pe străzi umblă încinși cu saci. Pe acoperișuri și în piețe, toți gem, fiind doborâți de plâns. 4 Heșbon și Eleale țipă, iar glasul lor se aude până în Iahaț. Iată de ce luptătorii Moabului țipă având sufletul plin de groază. 5 Îmi plânge inima pentru Moab! Fugarii lui ajung până la Țoar și până la Eglat-Șelișia. Căci ei urcă culmea Luhitului plângând; într-adevăr, ei scot un strigăt sfâșietor pe drumul Horonaimului. 6 Apele din Nimrim sunt secate, iarba este uscată, vegetația a pierit și nu mai există nimic verde. 7 De aceea își duc bogăția câștigată și agoniseala lor* dincolo de Pârâul Sălciilor. 8 Într-adevăr, un strigăt înconjoară teritoriul Moabului. Geamătul lui ajunge până la Eglaim; Geamătul lui ajunge până la Beer-Elim. 9 Într-adevăr, apele Dimonului sunt pline de sânge. Dar voi aduce și mai multe asupra Dimonului – voi aduce un leu împotriva fugarilor Moabului și împotriva rămășiței din țară.“

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Einheitsübersetzung 2016

Spruch über Moab

1 Ausspruch über Moab: Über Nacht wurde Ar verwüstet, / ging Moab zugrunde. Über Nacht wurde Kir verwüstet, / ging Moab zugrunde. 2 Man ist zum Tempel hinaufgestiegen und Dibon zu den Kulthöhen, / um zu weinen. Über Nebo und Medeba heult Moab. / Auf all seinen Köpfen eine Glatze / und jeder Bart ist abgeschnitten. 3 Auf seinen Gassen haben sie sich mit Sacktuch gegürtet, / auf ihren Dächern und ihren Plätzen heult ein jeder / und steigt weinend herab. 4 Heschbon schrie und Elale, / bis nach Jahaz war ihre Stimme zu hören. Darum stoßen die Krieger von Moab laute Schreie aus. / Seine Seele verzagt. 5 Mein Herz schreit auf über Moab; / seine Flüchtlinge fliehen bis nach Zoar, bis Eglat-Schelischija. Die Steige von Luhit steigt man weinend hinauf. / Auf dem Weg nach Horonajim schreien sie über den Zusammenbruch. 6 Die Wasser von Nimrim werden zu Wüsten; / verdorrt ist das Gras, verschwunden das Kraut, / kein Grün ist mehr da. 7 Darum trägt man, was übrig geblieben ist, / und ihre Vorräte über den Weidenbach. 8 Das Klagegeschrei durchdringt / das Gebiet von Moab: bis nach Eglajim sein Heulen, / bis Beer-Elim sein Jammern. 9 Die Wasser von Dibon sind voller Blut. / Ja, ich verhänge über Dibon noch mehr: einen Löwen für die Entronnenen Moabs, / für den Rest von Adama.