Jesaja 65 | Menge Bibel Noua Traducere Românească

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
Jesaja 65 | Menge Bibel
1 »Ich bin zu erkunden gewesen für die*, welche nicht (nach mir) fragten*, und ich bin zu finden gewesen für die*, welche mich nicht suchten*; ich habe ›Hier bin ich! Hier bin ich!‹ gesagt zu einem Volk, das meinen Namen nicht anrief*. 2 Ich habe meine Arme den ganzen Tag ausgestreckt nach einem widerspenstigen Volk, das seinen eigenen Gedanken nachgeht auf unheilvollem Wege, 3 nach Leuten, die mich beständig in kränkender Weise erbittern, indem sie in den Gärten Schlachtopfer und auf (Altären von) Ziegelsteinen Rauchopfer darbringen, 4 die in den Gräbern sitzen und an geheimnisvollen Orten nächtigen; die Schweinefleisch essen und Brühe von unreinen Dingen in ihren Gefäßen haben; 5 die da sagen: ›Bleibe mir vom Leibe, komm mir nicht nahe, denn ich bin für dich heilig*!‹ Solche Leute sind Rauch in meiner Nase, wie loderndes Feuer den ganzen Tag. 6 Wisset wohl: aufgeschrieben liegt das vor mir, und ich werde nicht schweigen*, es sei denn, daß ich es vergolten habe; ja, vergelten will ich es und es in ihren Schoß heimzahlen (V.7), 7 eure Verschuldungen und die Verschuldungen eurer Väter zugleich!« – so hat der HERR gesprochen –, »weil sie auf den Bergen geopfert und mich auf den Hügeln entehrt haben; ja, ihnen will ich zuvörderst den verdienten Lohn in ihren Schoß hineinmessen*!« 8 So hat der HERR gesprochen: »Wie man von einer Traube sagt, solange sich noch Saft in ihr findet: ›Verderbe sie nicht, denn es ist ein Segen in ihr!‹, so will auch ich es halten um meiner Knechte willen, um nicht das Ganze zu verderben. 9 Darum will ich aus Jakob einen Samen* hervorgehen lassen und aus Juda einen Erben* meines Berglandes, damit meine Erwählten das Land ererben* und meine Knechte daselbst wohnen. 10 Da wird dann die Saronebene zu einer Trift für Schafherden werden und das Tal Achor zum Lagerplatz der Rinder für mein Volk, soviele ihrer mich gesucht haben. 11 Ihr aber, die ihr den HERRN verlassen, die ihr meinen heiligen Berg vergessen habt, die ihr dem Glücksgott den Tisch herrichtet und der Schicksalsgöttin Würzwein (als Trankopfer) einschenkt: 12 euch bestimme ich für das Schwert, und zwar sollt ihr allesamt zur Schlachtung niederknien, zur Strafe dafür, daß ihr, als ich gerufen hatte, nicht geantwortet habt, und als ich redete, nicht hören wolltet, sondern das getan habt, was böse ist in meinen Augen, und euch für das entschieden habt, woran ich kein Wohlgefallen finde.« 13 Darum hat Gott der HERR so gesprochen: »Fürwahr, meine Knechte werden essen, ihr aber sollt hungern! Fürwahr, meine Knechte werden trinken, ihr aber sollt Durst leiden! Fürwahr, meine Knechte werden sich freuen, ihr aber sollt beschämt dastehen! 14 Fürwahr, meine Knechte werden jubeln vor Herzenslust, ihr aber sollt schreien vor Herzeleid und laut wehklagen in Verzweiflung! 15 Außerdem sollt ihr euren Namen meinen Erwählten zum Fluchwort hinterlassen: ›Gott der HERR möge so dich töten!‹ Seinen Knechten aber wird er einen andern Namen beilegen, 16 so daß, wer sich segnen will im Lande, sich mit* dem Gott der Wahrhaftigkeit* segnen wird, und wer im Lande schwört, beim Gott der Treue schwören wird; denn die früheren Drangsale werden vergessen sein und verborgen* vor meinen Augen.« 17 »Denn wisset wohl: ich werde einen neuen Himmel und eine neue Erde schaffen, so daß man der früheren Zustände nicht mehr gedenken wird und sie keinem mehr in den Sinn kommen sollen. 18 Nein, freuet euch und jubelt immerdar über das, was ich schaffe; denn wisset wohl: ich will Jerusalem umschaffen zum Jubel und das Volk darin zum Frohlocken; 19 und ich will selbst über Jerusalem jubeln und über mein Volk frohlocken, und es soll hinfort kein Laut des Weinens und kein Laut des Wehgeschreis in ihm vernommen werden. 20 Es soll dort alsdann keinen Säugling von nur wenigen Tagen und keinen Greis mehr geben, der seine Tage nicht voll auslebt; sondern als Jüngster wird der Hundertjährige sterben und wer nur hundert Jahre alt wird, als ein vom Fluch getroffener Sünder gelten. 21 Wenn sie Häuser bauen, werden sie auch darin wohnen und, wenn sie Weinberge anlegen, auch deren Ertrag genießen; 22 sie werden nicht bauen, daß ein anderer darin wohne, und werden nicht pflanzen, daß ein anderer die Früchte genieße; nein, gleich der Lebenszeit der Bäume soll auch die Lebenszeit meines Volkes sein, und was ihre Hände erarbeitet haben, sollen meine Erwählten auch selbst verbrauchen. 23 Nicht vergeblich sollen sie sich abmühen und nicht Kinder für jähen Tod zeugen; nein, sie werden ein Geschlecht der vom HERRN Gesegneten sein und ihre Sprößlinge ihnen erhalten bleiben. 24 Und geschehen wird es: ehe sie rufen, will ich schon antworten, und während sie noch reden, will ich sie schon erhören. 25 Wolf und Lamm werden beisammen weiden, und der Löwe wird Stroh fressen wie ein Rind und die Schlange sich von Staub nähren: sie werden nichts Böses mehr verüben und kein Unheil mehr anrichten in meinem ganzen heiligen Berglande: der HERR hat es verheißen!«

Public Domain

Noua Traducere Românească

Judecată și mântuire

1 „M‑am lăsat căutat de către cei ce nu întrebau; M‑am lăsat găsit de către cei ce nu Mă căutau. Am zis: «Iată‑Mă, iată‑Mă!» către un neam care nu chema Numele Meu. 2 Mi‑am întins mâinile toată ziua către un popor răzvrătit. Ei umblă pe o cale care nu este bună, după gândurile lor. 3 Sunt un popor care Mă provoacă la mânie, pe față, neîncetat, aducând jertfe în grădini și arzând tămâie pe altare din cărămidă. 4 Ei locuiesc în morminte și înnoptează în locuri tainice, mâncând carne de porc și având în vase zeamă din bucate necurate. 5 Ei zic: «Stai deoparte! Nu te apropia de mine, căci sunt prea sfânt pentru tine!» Aceste lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc care arde toată ziua. 6 Iată, stă scris înaintea Mea: «Nu voi tăcea, ci voi răsplăti pe deplin; le voi răsplăti pe deplin în poala lor, 7 atât pentru nelegiuirile voastre, cât și pentru nelegiuirile părinților voștri», zice DOMNUL. Pentru că au ars tămâie pe munți, și M‑au sfidat pe dealuri, voi măsura în poala lor o răsplată deplină pentru faptele lor din trecut.“ 8 Așa vorbește DOMNUL: „După cum se mai găsește must într‑un ciorchine, iar cineva spune: «Nu‑l distruge, căci încă se mai află o binecuvântare în el!», tot așa voi face și Eu de dragul robilor Mei: nu‑i voi distruge pe toți. 9 Voi face să iasă o sămânță* din Iacov și din Iuda un moștenitor al munților Mei! Aleșii Mei îi vor moșteni și robii Mei vor locui acolo. 10 Șaronul va fi pășune pentru turme, iar valea Acor* – un loc de odihnă pentru cirezi, pentru poporul care Mă caută. 11 Cât despre voi, care‑L părăsiți pe DOMNUL, care uitați de muntele Meu cel sfânt, care întindeți o masă«Norocului»* și umpleți o cupă de vin amestecat în cinstea«Destinului»*, 12 vă voi destina sabiei. Toți vă veți pleca pentru înjunghiere, pentru că, atunci când am chemat, nu ați răspuns, când am vorbit, nu ați ascultat, ci ați făcut ce este rău în ochii Mei și ați ales ceea ce nu‑Mi era plăcut.“ 13 De aceea așa vorbește Stăpânul DOMN: „Iată, robii Mei vor mânca, însă voi veți flămânzi. Iată, robii Mei vor bea, însă voi veți înseta. Iată, robii Mei se vor bucura, însă voi veți fi făcuți de rușine. 14 Iată, robii Mei vor striga de bucurie dintr‑o inimă fericită, însă voi veți striga dintr‑o inimă îndurerată și veți geme dintr‑un duh zdrobit. 15 Vă veți lăsa numele ca un blestem aleșilor Mei și Stăpânul DOMN vă va omorî, iar robilor Săi le va pune un alt nume. 16 Oricine va fi binecuvântat în țară, va fi binecuvântat prin Dumnezeul adevărului, și oricine va jura în țară, va jura pe Dumnezeul adevărului, pentru că necazurile de dinainte sunt uitate și ascunse de ochii Mei.

Ceruri noi și un pământ nou

17 Căci iată, creez ceruri noi și un pământ nou! Lucrurile de dinainte nu vor mai fi amintite și nu vor mai reveni în mintea nimănui. 18 Prin urmare, bucurați‑vă și veseliți‑vă pentru totdeauna de ceea ce creez, căci iată, creez Ierusalimul pentru a fi o veselie și poporul lui, o bucurie. 19 Mă voi bucura de Ierusalim și Mă voi veseli de poporul Meu. Nu se va mai auzi în el nici plâns și nici strigăt. 20 Nu va mai fi acolo niciun sugar care să trăiască doar câteva zile și niciun bătrân care să nu‑și împlinească zilele. Cel care va muri la o sută de ani va fi considerat tânăr* și cel care nu va ajunge* suta de ani va fi considerat blestemat. 21 Își vor construi case și vor locui în ele; vor planta vii și vor mânca rodul lor. 22 Ei nu vor mai zidi case ca alții să locuiască în ele, nu vor mai planta ca alții să mănânce, căci, precum zilele unui copac, așa vor fi și zilele poporului Meu, iar aleșii Mei se vor bucura pe deplin de lucrul mâinilor lor. 23 Ei nu vor trudi în zadar și nu vor naște copii pentru teroare, căci vor fi o sămânță binecuvântată de DOMNUL, ei și urmașii lor. 24 Înainte ca ei să Mă cheme, Eu le voi răspunde, înainte să termine de vorbit, Eu îi voi auzi! 25 Lupul și mielul vor paște împreună, leul va mânca paie ca boul, iar hrana șarpelui va fi țărâna! Ei nu vor face rău și nu vor distruge nimic pe tot muntele Meu cel sfânt,“ zice DOMNUL.