von Karl-Heinz Vanheiden1Da sah ich ein Tier aus dem Meer heraufsteigen, das zehn Hörner und sieben Köpfe hatte. Auf jedem Horn trug es ein Diadem, und auf den Köpfen standen gotteslästerliche Namen.2Das Tier sah aus wie ein Leopard, aber es hatte Tatzen wie ein Bär und ein Maul wie ein Löwe. Der Drache übergab ihm seine Macht, seinen Thron und alle Befehlsgewalt.3An einem seiner Köpfe hatte das Tier eine schwere, ja tödliche Verletzung. Aber seine Todeswunde wurde geheilt, und die ganze Welt folgte ihm mit staunender Bewunderung.4Den Drachen beteten sie an, weil er dem Tier die Macht gegeben hatte. Und das Tier beteten sie an, weil sie sagten: „Wer kann sich denn mit dem Tier vergleichen? Wer kann es überhaupt mit ihm aufnehmen?“542 Monate lang durfte es seinen Einfluss ausüben und anmaßende gotteslästerliche Reden führen. Niemand hinderte es daran.6Es riss sein Maul auf und stieß Lästerungen gegen Gott aus, es verhöhnte seinen Namen und sein Heiligtum und alle, die im Himmel wohnen.7Es wurde ihm erlaubt, mit allen Menschen Krieg zu führen, mit allen, die zu Gott gehören – und sie zu besiegen. Über jeden Stamm und jedes Volk, jede Sprache und jede Kultur durfte es seine Macht ausüben.8Alle Menschen auf der Erde werden das Tier[1] anbeten, alle, außer denen, deren Namen seit Gründung der Welt im Lebensbuch des geopferten Lammes stehen.9Wer hören will, achte auf das, was gesagt wird!10Wenn einer zur Gefangenschaft bestimmt ist, kommt er in Gefangenschaft. Wer für den Tod durch das Schwert bestimmt ist, wird mit dem Schwert getötet werden. Hier zeigt sich dann die Glaubenstreue und Standhaftigkeit der Menschen, die zu Christus gehören.
Das Tier aus der Erde
11Dann sah ich ein anderes Tier aus der Erde heraufsteigen. Es hatte zwei Hörner wie ein Lamm, aber es redete wie ein Drache.12Es handelte unter Aufsicht und mit Vollmacht des ersten Tieres und brachte die ganze Erde und alle ihre Bewohner dazu, das erste Tier anzubeten, das Tier, dessen Todeswunde geheilt worden war.13Dieses zweite Tier tat große Wunder und ließ vor den Augen der Menschen sogar Feuer vom Himmel fallen.14Mit Hilfe dieser außergewöhnlichen Dinge, zu denen das erste Tier es befähigt hatte, verführte es die Bewohner der Erde. Es überredete sie, ein Standbild zu Ehren jenes ersten Tieres zu errichten, das von einem Schwert tödlich getroffen und doch wieder lebendig geworden war.15Es bekam sogar die Macht, das Standbild des ersten Tieres zu beleben, sodass das Standbild reden konnte und bewirkte, dass alle getötet wurden, die das Bild nicht anbeteten.16Außerdem sorgte das zweite Tier dafür, dass sich alle Menschen – Hohe und Niedrige, Reiche und Arme, Freie und Sklaven – ein Kennzeichen an ihre rechte Hand oder ihre Stirn machen ließen.17Ohne dieses Kennzeichen – das war der Name des Tieres beziehungsweise die Zahl seines Namens[2] – würde niemand mehr etwas kaufen oder verkaufen können.18Hier ist Weisheit gefragt! Wer Verstand hat, kann herausfinden, was die Zahl des Tieres bedeutet, denn sie steht für den Namen eines Menschen. Die Zahl ist 666.
1Am văzut ridicându‑se din mare o fiară care avea zece coarne și șapte capete. Pe coarne avea zece diademe, iar pe capete avea nume blasfemiatoare.2Fiara pe care am văzut‑o era asemenea unui leopard, dar picioarele îi erau ca ale ursului, iar gura – ca gura de leu. Dragonul i‑a dat ei puterea lui, tronul lui și o mare autoritate.3Unul dintre capetele ei era ca înjunghiat de moarte, dar rana ei de moarte a fost vindecată. Întregul pământ a fost uimit și s‑a dus după fiară.4Și i s‑au închinat dragonului, pentru că el îi dăduse autoritate fiarei. Ei s‑au închinat și fiarei, zicând: „Cine este ca fiara și cine se poate război cu ea?!“5Fiarei i s‑a dat o gură, ca să rostească vorbe mari și blasfemii. I s‑a dat să exercite autoritate pentru patruzeci și două de luni.6Ea și‑a deschis gura cu blasfemii împotriva lui Dumnezeu, blasfemiind Numele Său, Cortul Său și pe cei ce locuiesc în cer.7I s‑a dat să poarte război cu sfinții și să‑i învingă. Și i s‑a dat autoritate peste orice seminție, popor, limbă și neam.8Toți locuitorii pământului i se vor închina, și anume aceia ale căror nume nu au fost scrise în Cartea Vieții Mielului, Care a fost înjunghiat de la întemeierea lumii.9Cine are urechi, să audă!10Dacă cineva este pentru captivitate, în captivitate va merge! Dacă cineva trebuie să fie omorât de sabie[1], de sabie va fi omorât! Aici este răbdarea și credința sfinților!
Fiara din pământ
11Am văzut ridicându‑se din pământ o altă fiară. Avea două coarne ca de miel și vorbea ca un dragon.12Ea a exercitat toată autoritatea primei fiare, în locul ei. A făcut ca pământul și locuitorii lui să i se închine primei fiare, cea a cărei rană de moarte fusese vindecată.13Făcea semne mari și cobora chiar foc din cer pe pământ înaintea oamenilor.14Ea îi ducea în rătăcire pe locuitorii pământului prin semnele care îi fusese dat să le facă în locul celeilalte fiare, zicându‑le locuitorilor pământului să facă un chip fiarei care avusese rana cauzată de sabie, și care totuși a rămas în viață.15I‑a fost dat să dea suflare chipului fiarei, ca astfel chipul fiarei să și vorbească și să facă să fie omorâți toți cei care nu se închină chipului fiarei.16Ea a făcut ca la toți – mici și mari, bogați și săraci, liberi și sclavi – să li se dea un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte17și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde dacă nu are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui ei.18Aici este înțelepciunea! Cel ce are pricepere, să calculeze numărul fiarei, pentru că este numărul unui om. Numărul său este șase sute șaizeci și șase.