1Als das ganze Volk den Jordan durchzogen hatte, sagte Jahwe zu Josua:2„Nimm dir zwölf Männer, aus jedem Stamm einen,[1]3und beauftrage sie, zwölf Steine mitten aus dem Jordan von der Stelle aufzuheben, wo die Priester stehen. Sie sollen die Steine mit euch hinüberschaffen und dort hinlegen, wo ihr die Nacht verbringen werdet.“4Da rief Josua die zwölf Männer, die er dazu aus allen Stämmen bestimmt hatte,5und sagte zu ihnen: „Geht jetzt bis vor die Lade Jahwes, eures Gottes, in den Jordan, und jeder von euch soll einen großen Stein auf die Schulter heben – so viel Steine, wie Israel Stämme hat.6Die Steine sollen ein Denkmal für euch sein. Wenn später eure Kinder fragen, was es mit diesen Steinen auf sich hat,7dann sollt ihr ihnen erzählen, wie das Wasser des Jordan abriss, als die Bundeslade Jahwes hindurchzog. Die Steine sollen euch in aller Zukunft daran erinnern.“8Die Männer gehorchten Josua und hoben zwölf Steine aus dem Jordan, für jeden Stamm einen, wie Jahwe es befohlen hatte. Sie trugen sie bis zum Lagerplatz und legten sie dort nieder.9Josua aber schichtete mitten im Jordan an der Stelle, wo die Priester mit der Bundeslade standen, ebenfalls zwölf Steine auf. Dort liegen sie heute[2] noch.10Während der ganzen Zeit blieben die Priester mit der Bundeslade mitten im Jordan stehen, bis alles ausgeführt war, was Jahwe dem Volk durch Josua befohlen hatte, genauso wie es schon Mose Josua aufgetragen hatte. Das Volk beeilte sich, durch das trockene Flussbett zu kommen.11Sobald alle den Fluss überquert hatten, kamen auch die Priester mit der Bundeslade Jahwes ans andere Ufer. Das ganze Volk sah zu.12Die Männer von den Stämmen Ruben, Gad und vom halben Stamm Manasse waren in Fünfziger-Einheiten vor den Israeliten hergezogen, wie Mose es ihnen befohlen hatte.13Insgesamt zogen etwa 40.000[3] Bewaffnete vor Jahwe zum Kampf in die Ebene von Jericho.14An diesem Tag machte Jahwe Josua vor dem ganzen Volk groß. Die Israeliten hatten den gleichen Respekt vor ihm, wie sie ihn vor Mose gehabt hatten. Und so blieb es sein Leben lang.15Dann sagte Jahwe zu Josua:16„Befiehl den Priestern, mit der Bundeslade aus dem Jordan herauszukommen.“17Josua gab den Befehl,18und kaum hatten die Fußsohlen der Priester das trockene Ufer betreten, da kehrte das Wasser des Jordan in sein Bett zurück, und der Fluss trat wieder über seine Ufer.19Es war am 10. April[4] als das Volk durch den Jordan zog und sein Lager bei Gilgal[5] an der Ostgrenze des Stadtgebietes von Jericho aufschlug.20Dort richtete Josua die zwölf Steine auf,[6] die sie aus dem Jordan geholt hatten,21und sagte zu den Israeliten: „Wenn eure Kinder später ihre Väter fragen, was diese Steine bedeuten,22dann sollt ihr es ihnen so erklären: 'Diesen Jordan hat Israel trockenen Fußes durchquert.'23Denn Jahwe, euer Gott, hat das Wasser des Jordan vor euch austrocknen lassen, bis ihr hindurchgezogen wart, genauso wie er auch das Schilfmeer vor uns austrocknete, damit wir durchziehen konnten.24Alle Völker der Erde sollen daran erkennen, wie groß die Macht Jahwes ist, damit auch ihr eurem Gott Jahwe immer mit Ehrfurcht begegnet.“
1Când întregul neam a terminat de traversat Iordanul, DOMNUL i‑a vorbit lui Iosua, zicând:2„Alegeți doisprezece bărbați din popor, câte un bărbat din fiecare seminție,3și porunciți‑le: «Luați din mijlocul Iordanului, din locul unde vor sta picioarele preoților, douăsprezece pietre. Duceți‑le cu voi și așezați‑le în locul în care veți rămâne peste noapte.»“4Iosua a chemat doisprezece bărbați, pe care i‑a ales dintre fiii lui Israel, câte un bărbat din fiecare seminție,5și le‑a zis: „Treceți în fața Chivotului DOMNULUI, Dumnezeul vostru, în mijlocul Iordanului și fiecare din voi să ridice pe umeri o piatră, câte una pentru fiecare seminție din Israel.6Acestea vor fi un semn în mijlocul vostru. Când fiii voștri vă vor întreba într‑o zi: «Ce semnificație au aceste pietre pentru voi?»,7voi să le istorisiți cum au fost despicate apele Iordanului înaintea Chivotului Legământului DOMNULUI, atunci când acesta a traversat Iordanul. Așadar, pietrele acestea să fie întotdeauna o aducere-aminte pentru fiii lui Israel.“8Fiii lui Israel au făcut așa cum le‑a poruncit Iosua. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, așa cum i‑a spus DOMNUL lui Iosua, potrivit numărului semințiilor lui Israel, le‑au dus în locul în care urmau să înnopteze și le‑au așezat acolo.9Iosua a ridicat și el douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preoților care au dus Chivotul Legământului. Ele au rămas acolo până în ziua aceasta.10Preoții care duceau Chivotul au stat în mijlocul Iordanului până la împlinirea celor poruncite lui Iosua de către DOMNUL, cu privire la popor, potrivit cu tot ceea ce i‑a poruncit Moise lui Iosua. Și poporul s‑a grăbit să traverseze.11După ce tot poporul a traversat Iordanul, Chivotul DOMNULUI și preoții au trecut înaintea poporului.12Urmașii lui Ruben, ai lui Gad și ai jumătății seminției lui Manase au traversat și ei, pregătiți pentru luptă, în fruntea fiilor lui Israel, așa cum le spusese Moise.13Aproape patruzeci de mii de bărbați înarmați au trecut, gata de luptă, înaintea DOMNULUI în câmpiile Ierihonului.14În ziua aceea, DOMNUL l‑a înălțat pe Iosua în ochii întregului Israel, și ei s‑au temut de el în toate zilele vieții lui, tot așa cum se temuseră și de Moise.15Atunci DOMNUL i‑a zis lui Iosua:16„Poruncește‑le preoților care duc Chivotul Mărturiei să iasă din Iordan.“17Iosua le‑a poruncit preoților, zicând: „Ieșiți din Iordan!“18Și preoții care duceau Chivotul Legământului DOMNULUI au ieșit din mijlocul Iordanului. Când picioarele preoților au atins uscatul, apele Iordanului s‑au întors la locul lor și s‑au revărsat pe ambele lui maluri, așa cum erau mai înainte.19Poporul a ieșit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi și apoi și‑a așezat tabăra la Ghilgal, în partea de răsărit a Ierihonului.20Cele douăsprezece pietre luate din Iordan au fost așezate de către Iosua la Ghilgal.21El le‑a zis fiilor lui Israel: „Când urmașii voștri își vor întreba părinții într‑o zi, zicând: «Ce semnificație au pietrele acestea?»,22voi să‑i învățați și să le spuneți: «Israel a traversat Iordanul acesta ca pe pământ uscat.»23Căci DOMNUL, Dumnezeul vostru, a secat apele Iordanului înaintea voastră ca să‑l puteți traversa, la fel cum DOMNUL, Dumnezeul vostru, făcuse la Marea Roșie[1], când a secat‑o înaintea noastră până am traversat‑o. (Jos 2,10)24Astfel toate popoarele pământului vor cunoaște că mâna DOMNULUI este puternică, iar voi vă veți teme de DOMNUL, Dumnezeul vostru, în toate zilele.“