1So spricht Jahwe: / „Ihr sagt, ich hätte eure Mutter fortgeschickt? / Wo ist denn dann ihr Scheidebrief? / Ihr sagt, ich hätte euch als Sklaven verkauft? / Wem hätte ich denn so meine Schulden bezahlt? / Nein, wegen eurer Sünden wurdet ihr verkauft, / wegen eurer Vergehen wurde eure Mutter fortgeschickt.2Weshalb war kein Mensch da, als ich kam? / Weshalb gab keiner Antwort, als ich rief? / Ist denn mein Arm zu kurz, um euch zu befreien? / Fehlt mir vielleicht die Retterkraft? / Durch mein Drohwort vertrocknet das Meer, / versiegen die Ströme; / die Fische sterben vor Durst und stinken, weil kein Wasser mehr ist.3Ich kleide den Himmel in Schwarz, / bedecke ihn mit einem Trauersack.“
Drittes Lied vom Diener Gottes
4Jahwe, der Herr, er gab mir die Zunge von Schülern, / damit ich verstehe die Müden zu stärken, / sie aufzurichten durch sein gutes Wort. / Er weckt mich jeden Morgen, / er weckt mir auch das Ohr, / dass ich wachsam höre, / was er mich lehren will.5Jahwe, mein Herr, hat mich bereit gemacht, / er öffnete mein Ohr. / Ich habe mich nicht widersetzt / und bin nicht zurückgescheut.6Ich hielt meinen Rücken den Schlägern hin, / meine Wangen denen, die mich am Bart gezerrt. / Mein Gesicht habe ich nicht vor Schimpf und Speichel versteckt.7Aber Jahwe, mein Herr, steht mir bei. / Darum werde ich doch nicht beschämt. / Darum konnte ich mein Gesicht hart wie einen Kieselstein machen, / denn ich wusste, ich werde nicht enttäuscht.8Ich habe einen Beistand, der meine Unschuld beweist. / Wer tritt da im Prozess gegen mich an? / Treten wir zusammen vor den Richter hin! / Wer bringt nun etwas gegen mich vor? / Er stelle sich mir!9Seht, Jahwe, mein Herr, hilft mir! / Wer beschuldigt mich da noch? / Jeder, der das tut, wird zerfallen wie ein von Motten zerfressenes Kleid.
Gottes Erlösung für Israel
10Wer von euch hat Ehrfurcht vor Jahwe? / Wer hört auf seinen Diener? / Der kann auch im Finstern gehen, / wo er keinen Lichtstrahl sieht, / denn er vertraut auf den Namen Jahwes / und stützt sich auf seinen Gott.11Doch ihr, die ihr das Feuer schürt / und euch mit Brandpfeilen rüstet, / lauft nur in eure eigene Glut, / geratet zwischen die Pfeile, die ihr angezündet habt! / Ihr bekommt es mit mir zu tun, sodass ihr euch in Qualen winden müsst!
1Așa vorbește DOMNUL: „Unde este acea scrisoare de despărțire a mamei voastre prin care am izgonit‑o? Sau căruia dintre creditorii Mei v‑am vândut Eu? Iată, din cauza nelegiuirilor voastre ați fost vânduți și din cauza fărădelegilor voastre a fost izgonită mama voastră.2De ce, când am venit, n‑a mai fost nimeni acolo? De ce, când am strigat, n‑a răspuns nimeni? A fost oare mâna Mea prea scurtă pentru a vă răscumpăra? Nu am avut Eu oare putere pentru a vă elibera? Iată, cu mustrarea Mea, pot să sec marea și să prefac râurile în pustie; peștii lor putrezesc din lipsă de apă și mor de sete.3Eu îmbrac cerurile în întuneric, prefăcând în sac învelitoarea lor.“4„Stăpânul DOMN Mi‑a dăruit o limbă iscusită ca să știu să sprijin cu vorba pe cel obosit. El Îmi trezește, în fiecare dimineață, El Îmi trezește urechea, ca să ascult asemenea unor ucenici.5Stăpânul DOMN Mi‑a deschis urechea, iar Eu nu M‑am împotrivit, nu I‑am întors spatele.6Mi‑am dat spatele celor ce Mă loveau și obrajii celor ce‑Mi smulgeau barba; nu Mi‑am ascuns fața de insulte și de scuipat.7Stăpânul DOMN Îmi vine în ajutor, de aceea nu voi fi făcut de rușine. De aceea Mi‑am făcut fața ca de cremene, știind că nu voi fi dat de rușine.8Cel Ce Mă îndreptățește este aproape! Cine îndrăznește să Mă acuze? Să ne înfățișăm împreună! Unde este cel ce Mă acuză? Să Mă confrunte!9Iată, Stăpânul DOMN Îmi vine în ajutor! Cine îndrăznește să Mă condamne? Iată, toți se vor învechi ca o haină, iar molia îi va mânca.10Care dintre voi se teme de DOMNUL și ascultă de glasul Robului Său? Cel ce umblă în întuneric și nu are lumină, să se încreadă în Numele DOMNULUI și să se sprijine pe Dumnezeul său!11Iată, voi toți care aprindeți un foc și purtați torțe aprinse, umblați, dar în lumina focului vostru și a torțelor pe care le‑ați aprins! Aceasta veți primi din mâna Mea: veți zăcea într‑un loc al durerii.