1.Könige 15

Neue evangelistische Übersetzung

von Karl-Heinz Vanheiden
1 Im 18. Regierungsjahr des Königs Jerobeam Ben-Nebat trat Abija die Herrschaft über Juda an.2 Er regierte drei Jahre lang in Jerusalem. Seine Mutter hieß Maacha und war die Tochter Abischaloms.[1]3 Er folgte in allem den Sünden seines Vaters. Sein Herz war nicht ungeteilt Jahwe, seinem Gott, ergeben wie das Herz seines Urgroßvaters David.4 Doch David zuliebe gab Jahwe ihm einen Thronfolger in Jerusalem, indem er seinen Sohn König werden und Jerusalem bestehen ließ.5 Denn David hatte zeit seines Lebens getan, was Jahwe gefiel, und ihm in allen Dingen gehorcht – außer in der Sache mit Urija, dem Hetiter.[2]6 Solange Abija lebte, herrschte Krieg zwischen Rehabeam und Jerobeam.7 Auch zwischen Abija und Jerobeam war Krieg. Was sonst noch über Abija und seine Taten zu sagen ist, findet man in der Chronik der Könige von Juda.8 Als Abija starb, bestattete man ihn in der Davidsstadt und sein Sohn Asa trat die Herrschaft an.9 Im 20. Regierungsjahr des Königs Jerobeam von Israel wurde Asa König über Juda.10 Er regierte 41 Jahre lang in Jerusalem. Seine Großmutter hieß Maacha und war die Tochter Abischaloms.[3]11 Asa tat wie sein Vorfahre David, was recht vor Jahwe war.12 Er schaffte alle Männer, die sich für den Fruchtbarkeitskult prostituiert hatten, aus dem Land, und beseitigte auch diese Mistgötzen,[4] die seine Väter aufgestellt hatten.13 Selbst seine Großmutter Maacha entfernte er aus ihrer Stellung als Königsmutter, weil sie der Aschera ein abscheuliches Götzenbild gemacht hatte. Er ließ dieses Götzenbild in Stücke hauen und im Kidrontal verbrennen.14 Nur die Opferhöhen ließ er weiter bestehen. Doch sein Leben lang war sein Herz ganz bei Jahwe.15 Das Gold und Silber und die Gegenstände, die sein Vater Gott geweiht hatte, brachte er ins Haus Jahwes, dazu auch seine eigenen geweihten Gaben.16 Zwischen Asa und König Bascha von Israel herrschte Krieg, solange sie lebten.17 So rückte Bascha gegen Juda vor und baute die Stadt Rama[5] zur Festung aus, um die Wege von und nach Juda kontrollieren zu können.18 Da schickte Asa Boten mit Gold und Silber aus den Schatzkammern des Tempels und des Königshauses zu Ben-Hadad, dem Sohn Tabrimmons und Enkel Hesjons, dem König von Syrien, nach Damaskus und ließ ihm sagen:19 „Es besteht ein Bund zwischen mir und dir und zwischen meinem und deinem Vater. Darum habe ich dir Silber und Gold geschickt. Brich deinen Bund mit König Bascha von Israel, damit er von meiner Grenze abzieht!“20 Ben-Hadad ging darauf ein und schickte seine Heerführer gegen Israels Städte. Sie verwüsteten die Städte Ijon, Dan und Abel-Bet-Maacha,[6] die Gegend um Kinneret[7] und das ganze Land des Stammes Naftali.21 Als Bascha das erfuhr, brach er den Ausbau von Rama ab und blieb in Tirza.22 König Asa bot alle Männer von Juda auf. Sie mussten die Steine und das Bauholz, das Bascha verwenden wollte, aus Rama abtransportieren. Asa ließ damit die Städte Geba in Benjamin und Mizpa[8] befestigen.23 Was es sonst noch über Asa und seine Machttaten zu berichten gibt und die Städte, die er gebaut hat, findet man in der Chronik der Könige von Juda. Doch im Alter erkrankte Asa an einem Fußleiden.24 Als er starb, wurde er in der Grabstätte seiner Vorfahren in der Davidsstadt bestattet und sein Sohn Joschafat trat die Herrschaft an.25 Im zweiten Regierungsjahr des Königs Asa von Juda wurde Nadab Ben-Jerobeam König über Israel und regierte zwei Jahre.26 Er tat, was Jahwe missfiel, und folgte dem bösen Beispiel seines Vaters. Er hielt an den sündhaften Gottesdiensten fest, mit denen dieser Israel verführt hatte.27 Da zettelte Bascha Ben-Ahija aus dem Stamm Issachar eine Verschwörung gegen ihn an und erschlug ihn bei Gibbeton. Nadab belagerte mit Israel nämlich gerade Gibbeton,[9] das den Philistern gehörte.28 Es war im dritten Regierungsjahr[10] des Königs Asa von Juda, als Bascha ihn tötete und sein Nachfolger wurde.29 Sobald er die Herrschaft angetreten hatte, beseitigte er die ganze Familie Jerobeams. Keinen einzigen von seinen Nachkommen ließ er am Leben. So erfüllte sich das Wort Jahwes, das durch Ahija von Schilo verkündigt worden war.30 Das geschah wegen Jerobeams sündhaften Gottesdiensten, mit denen er Israel zur Sünde verführt und den Zorn Jahwes herausgefordert hatte.31 Was es sonst noch von Nadab und seinem Tun zu berichten gibt, findet man in der Chronik der Könige von Israel.32 Zwischen Asa und König Bascha von Israel herrschte Krieg, solange sie lebten.33 Im dritten Regierungsjahr des Königs Asa von Juda wurde Bascha Ben-Ahija König über ganz Israel. 24 Jahre lang regierte er von Tirza aus34 und tat, was Jahwe missfiel. Er folgte dem bösen Beispiel Jerobeams und hielt an den sündhaften Gottesdiensten fest, mit denen dieser Israel verführt hatte.

1.Könige 15

Noua Traducere Românească

von Biblica
1 În al optsprezecelea an al regelui Ieroboam, fiul lui Nebat, peste Iuda a început să domnească Abia. (2Chr 13,1)2 El a domnit la Ierusalim timp de trei ani. Mama lui se numea Maaca și era fiica lui Absalom.3 El a trăit în toate păcatele pe care tatăl său le săvârșise înaintea lui și inima lui nu I‑a fost devotată în întregime DOMNULUI, Dumnezeul său, cum fusese inima tatălui său David.4 Totuși, DOMNUL, Dumnezeul său, i‑a dat o lumină în Ierusalim de dragul lui David, ridicându‑l la tron pe fiul său după el și consolidând Ierusalimul,5 căci David a făcut ce este drept în ochii DOMNULUI și toată viața lui nu s‑a abătut de la niciuna dintre poruncile pe care El i le dăduse, în afară de evenimentul cu hititul Urie.6 Cât timp a trăit Roboam, Ieroboam a fost în război cu el.7 Celelalte fapte ale lui Abia și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? Între Abia și Ieroboam a fost război.8 Abia a adormit alături de părinții săi și l‑au înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Asa.9 În al douăzecilea an al lui Ieroboam, regele lui Israel, Asa a început să domnească peste Iuda. (2Chr 14,2; 2Chr 15,14)10 El a domnit la Ierusalim timp de patruzeci și unu de ani. Bunica lui se numea Maaca și era fiica lui Absalom.11 Asa a făcut ce este drept în ochii DOMNULUI, ca tatăl său David.12 I‑a nimicit din țară pe bărbații care se prostituau[1] și a îndepărtat toți idolii pe care părinții lui îi făcuseră.13 De asemenea, chiar și pe bunica[2] sa Maaca, nu a mai lăsat‑o să fie regină, pentru că făcuse un idol hidos al AȘEREI[3]. Asa i‑a sfărâmat idolul și l‑a ars lângă uedul[4] Chidron. (1Kön 2,37)14 Dar înălțimile nu au fost îndepărtate, deși inima lui Asa I‑a fost devotată în întregime DOMNULUI în toate zilele lui.15 El a adus în Casa DOMNULUI lucrurile pe care el și tatăl său le închinaseră DOMNULUI: argintul, aurul și celelalte obiecte.[5] (2Chr 13,1; 2Chr 14,8)16 Între Asa și Bașa, regele lui Israel, a fost război în toate zilele lor.17 Bașa, regele lui Israel, s‑a suit împotriva lui Iuda. El a fortificat Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intre în teritoriul lui Asa, regele lui Iuda.18 Asa a luat tot argintul și aurul care rămăsese în vistieriile Casei DOMNULUI și în vistieriile palatului regelui și l‑a dat slujitorilor săi. Apoi, regele Asa i‑a trimis pe aceștia la Ben‑Hadad, fiul lui Tab‑Rimon, fiul lui Hezion, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându‑i:19 „Să fie un legământ între mine și tine, așa cum a fost între tatăl meu și tatăl tău. Iată, îți trimit un dar de argint și de aur. Du‑te deci și rupe legământul tău cu Bașa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“20 Ben‑Hadad a ascultat de regele Asa și i‑a trimis pe conducătorii oștirilor sale împotriva cetăților lui Israel. Ei au cucerit cetățile Iyon, Dan, Abel-Bet-Maaca, tot Chineretul, precum și toată țara lui Neftali.21 Când Bașa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama și s‑a retras la Tirța.22 Atunci regele Asa i‑a chemat pe toți cei din Iuda – niciunul n‑a fost scutit – ca să ia pietrele și lemnele folosite de Bașa la fortificarea Ramei. Regele Asa le‑a folosit la fortificarea Ghevei din Beniamin și a Mițpei.23 Celelalte fapte ale lui Asa, toată puterea lui, tot ce a făcut el și cetățile pe care le‑a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? La bătrânețe el a avut o boală de picioare.24 Asa a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în cetatea tatălui său David. Apoi în locul lui a domnit fiul său Iehoșafat.25 Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a domnit timp de doi ani peste Israel.26 El a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI și a trăit ca tatăl său; a trăit în păcatele prin care acesta îl făcuse și pe Israel să păcătuiască.27 Bașa, fiul lui Ahia, din seminția lui Isahar, a uneltit împotriva lui și l‑a ucis la Ghibeton, care aparține filistenilor, în timp ce Nadab și tot Israelul asediau Ghibetonul.28 Bașa l‑a omorât în al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a domnit el în locul lui.29 Când a devenit rege, Bașa a omorât toată familia lui Ieroboam. N‑a lăsat pe nimeni în viață dintre cei ai lui Ieroboam, ci i‑a nimicit pe toți, potrivit cuvântului rostit de DOMNUL prin robul Său Ahia din Șilo,30 din cauza păcatelor pe care Ieroboam le făcuse și prin care îl făcuse și pe Israel să păcătuiască, mâniindu‑L astfel pe DOMNUL, Dumnezeul lui Israel.31 Celelalte fapte ale lui Nadab și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?32 Între Asa și Bașa, regele lui Israel, a fost război în toate zilele lor.33 În al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, Bașa, fiul lui Ahia, a început să domnească peste tot Israelul, la Tirța, și a domnit timp de douăzeci și patru de ani.34 El a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI și a umblat pe căile lui Ieroboam, comițând păcatele prin care acesta îl făcuse și pe Israel să păcătuiască.