Psalmi 57

Noua Traducere Românească

1 Arată‑Ți bunăvoința față de mine, Dumnezeule, arată‑Ți bunăvoința față de mine, căci în Tine se adăpostește sufletul meu. La umbra aripilor Tale mă adăpostesc până când va trece necazul.[1] (Ps 16:1)2 Strig către Dumnezeul cel Preaînalt, către Dumnezeul Care mă răzbună.3 El va trimite ajutor din ceruri și mă va izbăvi; îl va face de rușine pe prigonitorul meu. Selah Dumnezeu Își va trimite îndurarea și credincioșia.4 Sufletul meu este în mijlocul leilor; stau întins printre cei ce devorează, fii ai omului, ai căror dinți sunt sulițe și săgeți și a căror limbă este o sabie tăioasă.5 Fii înălțat[2], Dumnezeule, mai presus de ceruri! Fie slava Ta peste întreg pământul!6 Ei întinseseră un laț pașilor mei; sufletul îmi era încovoiat; ei săpaseră o groapă înaintea mea, dar au căzut ei înșiși în ea. Selah7 Inima mea este pregătită, Dumnezeule, inima mea este pregătită! Voi cânta și Te voi lăuda.8 Trezește‑te, suflete al meu[3]! Treziți‑vă, harfă și liră! Voi trezi zorii.9 Stăpâne, Îți voi mulțumi printre popoare, Voi cânta spre lauda Ta printre neamuri.10 Căci mare este îndurarea Ta, până la ceruri, iar credincioșia Ta este până la nori.11 Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri! Fie slava Ta peste întreg pământul!