1CARTEA ÎNTÂI Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!2Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.3El este ca un pom sădit lângă nişte izvoare de apă, care-şi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc. El prosperă în tot ceea ce face!4Cei răi însă nu sunt aşa, ci ei se aseamănă cu pleava spulberată de vânt.5De aceea cei răi nu pot sta în picioare la judecată şi nici cei păcătoşi în adunarea celor drepţi.6Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi; calea celor răi însă duce la pieire.