Proverbele 26

Noua Traducere Românească

1 Așa cum nu se potrivește zăpada în timpul verii sau ploaia la seceriș, tot astfel nu se potrivește nici gloria pentru un nesăbuit.2 Așa cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rândunica, tot astfel nu nimerește nici blestemul neîntemeiat.3 Biciul este pentru cal, zăbala pentru măgar, și nuiaua pentru spatele nesăbuiților.4 Nu‑i răspunde nesăbuitului după nebunia lui, ca nu cumva să fii tu însuți ca el!5 Răspunde‑i nesăbuitului pe măsura nebuniei lui, ca nu cumva să se vadă înțelept în ochii săi!6 Cel care trimite un mesaj printr‑un nesăbuit își taie singur picioarele și bea violență.7 Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase, așa este un proverb în gura unor nesăbuiți.8 Cum leagă cineva piatra în praștie, așa este cinstirea unui nesăbuit.9 Ca un tufiș de spini în mâna unui om beat, așa este un proverb în gura nesăbuiților.10 Ca un arcaș care rănește pe oricine,[1] așa este cel ce angajează un nesăbuit sau un trecător oarecare.11 Ca un câine care se întoarce la voma lui, așa își repetă și nesăbuitul nebunia.12 Ai văzut vreun om care se vede înțelept în ochii săi? Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el.13 Leneșul spune: „Este un leu pe drum! Un leu este pe străzi!“14 Așa cum se întoarce ușa pe balamalele ei, tot astfel se întoarce și leneșul în patul lui.15 Leneșul își bagă mâna adânc în farfurie dar este prea obosit s‑o mai ducă înapoi la gură.16 Leneșul este mai înțelept în ochii săi decât șapte oameni care răspund cu discernământ.17 Ca un om care prinde un câine de urechi, așa este trecătorul care se amestecă într‑o ceartă care nu‑l privește.18 Ca un nebun care aruncă săgeți aprinse și ucigătoare,19 așa este omul care înșală pe semenul său și spune: „Doar am glumit!“20 Când nu mai sunt lemne, focul se stinge și când nu mai este niciun bârfitor, cearta încetează.21 Cărbunele face jar și lemnul foc, iar omul certăreț stârnește conflicte.22 Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri; ele alunecă până în odăile pântecului.23 Ca poleiala de argint[2] peste un vas de lut așa sunt buzele prefăcute[3] și o inimă rea.24 Cel ce urăște se preface cu buzele lui, dar înlăuntrul lui pregătește înșelătoria.25 Când vorbește cu glas binevoitor, să nu‑l crezi, căci șapte urâciuni sunt în inima lui.26 Ura lui poate fi ascunsă prin ipocrizie, dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.27 Cine sapă o groapă va cădea în ea, iar piatra se va întoarce chiar peste cel ce o rostogolește.28 Limba mincinoasă urăște pe cei răniți de ea, și gura lingușitoare aduce ruina.