1După un timp, pe vremea seceratului grâului, Samson și‑a vizitat soția, având la el un ied. El a zis: – Vreau să intru în odaia soției mele. Dar tatăl ei nu l‑a lăsat să intre,2ci i‑a zis: – M‑am gândit atunci și mi‑am zis că o urăști foarte mult, așa că am dat‑o prietenului tău[1]. Dar sora ei mai tânără este mai frumoasă decât ea. Te rog, ia‑o în locul ei! (Jud 14:20)3Samson le‑a zis: – De data aceasta voi fi nevinovat față de filisteni când le voi face rău!4Apoi Samson s‑a dus și a prins trei sute de vulpi. A luat niște torțe, a legat vulpile coadă de coadă și a pus câte o torță la mijloc, între două cozi.5A aprins torțele și a dat drumul vulpilor în holdele filistenilor. În acest fel au ars atât căpițele, cât și holdele și livezile de măslini.6Atunci filistenii au întrebat: – Cine a făcut fapta aceasta? Li s‑a răspuns: – Samson, ginerele timnitului, pentru că acesta i‑a luat soția și i‑a dat‑o prietenului său. Filistenii s‑au suit și au ars‑o pe ea și pe tatăl ei.7Samson le‑a zis: „Pentru că ați făcut aceasta, nu mă voi opri până nu mă voi răzbuna pe voi!“8Și i‑a lovit la picioare și la coapse[2]; a fost un mare măcel. Apoi el s‑a coborât și a locuit în grota din Stânca lui Etam.9După aceea, filistenii s‑au suit și și‑au așezat tabăra în Iuda. Ei s‑au răspândit până la Lehi.10Bărbații lui Iuda i‑au întrebat: – De ce v‑ați suit împotriva noastră? Ei le‑au răspuns: – Ne‑am suit ca să‑l legăm pe Samson și să‑i facem așa cum ne‑a făcut și el nouă.11Atunci trei mii de bărbați ai lui Iuda au coborât la grota din Stânca lui Etam și l‑au întrebat pe Samson: – N‑ai știut că filistenii stăpânesc peste noi? De ce ne‑ai făcut una ca asta? El le‑a răspuns: – După cum mi‑au făcut ei mie, așa le‑am făcut și eu.12Ei i‑au zis: – Am coborât să te legăm și să te dăm în mâinile filistenilor. Samson le‑a zis: – Jurați‑mi că nu‑mi veți lua viața.13Ei i‑au răspuns, zicând: – Doar te vom lega și te vom da în mâinile lor, dar cu siguranță, nu te vom omorî. L‑au legat cu două funii noi și l‑au scos din stâncă.14Când a ajuns la Lehi, filistenii i‑au ieșit înainte strigând. Atunci Duhul DOMNULUI a venit peste el și funiile pe care le avea la brațe s‑au făcut ca pânza arsă în foc, iar legăturile i‑au căzut de la mâini.15A găsit o falcă de măgar, care nu era uscată încă, a luat‑o în mână și a ucis cu ea o mie de oameni.16Apoi Samson a zis: „Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi[3]; cu o falcă de măgar am ucis o mie de oameni!“17După ce a terminat de vorbit, a aruncat falca din mână. Locul acela a fost numit Ramat-Lehi[4].18Fiindu‑i foarte sete, L‑a chemat pe DOMNUL și I‑a zis: „Tu ai dat prin mâna robului tău această mare victorie, iar acum să mor de sete și să cad în mâinile celor necircumciși?“19Dumnezeu a despicat groapa[5] din Lehi și din ea a ieșit apă. El a băut și duhul lui și‑a revenit și s‑a înviorat. De aceea au pus acelui izvor numele En‑Hakkore[6]; el se află în Lehi și astăzi.20Samson a judecat[7] Israelul timp de douăzeci de ani, în zilele filistenilor.