1Așadar, dacă este vreo încurajare în Cristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo părtășie a Duhului, dacă este vreun simțământ[1] și vreo îndurare,2împliniți‑mi bucuria și fiți în același gând, având aceeași dragoste, fiind uniți în suflet și având un singur gând!3Nu faceți nimic din ambiție egoistă, nici din slavă deșartă, ci, în smerenie, să‑i considerați pe alții mai presus decât pe voi înșivă.4Fiecare dintre voi să se preocupe nu doar de interesele lui, ci și de ale altora.5Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Cristos Isus,6Cel Ce, deși exista în chip[2] de Dumnezeu, n‑a considerat că a fi deopotrivă cu Dumnezeu este un lucru de apucat,7ci S‑a golit pe Sine, luând chip de rob și devenind asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om;[3]8S‑a smerit și a devenit ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce.9De aceea și Dumnezeu L‑a înălțat nespus de mult și I‑a dăruit Numele care este mai presus de orice nume,10pentru ca în Numele lui Isus să se aplece orice genunchi din cer, de pe pământ și de sub pământ,11și orice limbă să mărturisească că Isus Cristos este Domn, spre slava lui Dumnezeu Tatăl.
Strălucind ca niște stele
12De aceea, preaiubiții mei, așa cum întotdeauna ați ascultat, nu doar în prezența mea, ci mult mai mult acum, în lipsa mea, lucrați pe deplin[4] mântuirea voastră, cu frică și cutremur,13căci Dumnezeu este Cel Ce lucrează în voi și voința și înfăptuirea după buna Lui plăcere.14Faceți toate lucrurile fără nemulțumiri[5] și fără dispute,15ca să fiți fără vină și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără cusur, în mijlocul unei generații corupte și pervertite, în care străluciți ca niște lumini în lume[6],16ținând sus[7] Cuvântul vieții, ca să mă pot lăuda în ziua lui Cristos că n‑am alergat fără folos, nici nu m‑am ostenit fără folos.17Și chiar dacă sunt turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre[8], eu mă bucur și îmi împărtășesc bucuria cu voi toți. (Ex 29:38)18În același fel, bucurați‑vă și voi și împărtășiți‑vă bucuria cu mine!
Timotei și Epafroditos
19Îmi pun speranța în Domnul Isus că vi‑l voi trimite în curând pe Timotei, pentru ca și eu să fiu încurajat de veștile despre voi.20Căci n‑am pe nimeni de suflet ca Timotei; el se va preocupa cu adevărat de voi.21Fiindcă toți își caută propriile foloase, și nu pe ale lui Cristos.22Voi cunoașteți caracterul lui, că a slujit împreună cu mine pentru Evanghelie ca un copil cu tatăl lui.23Sper deci să vi‑l trimit imediat ce aflu cum vor fi lucrurile în privința mea24și sunt încrezător în Domnul că voi veni și eu curând.25Am considerat necesar să vi‑l trimit pe fratele Epafroditos, lucrător și soldat împreună cu mine, trimisul și slujitorul vostru pentru nevoile mele.26Căci îi era foarte dor de voi toți și a fost foarte tulburat fiindcă ați auzit că a fost bolnav.27A fost atât de bolnav încât era aproape să moară, însă Dumnezeu a avut milă de el și nu doar de el, ci și de mine, ca să nu am parte de întristare peste întristare.28Așadar, vi‑l trimit în grabă, ca să vă bucurați din nou văzându‑l, iar eu să nu mai fiu întristat.29Primiți‑l deci bine, în Domnul, cu toată bucuria, și cinstiți astfel de oameni!30Căci de dragul lucrării lui Cristos a fost aproape de moarte, riscându‑și viața ca să împlinească ceea ce lipsea slujbei voastre pentru mine.