Ezechiel 20 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Israel, condamnat pentru apostazie

1 În al șaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii,^[1] au venit niște bărbați dintre bătrânii lui Israel^[2] ca să‑L întrebe pe DOMNUL și s‑au așezat înaintea mea. (Ez 1:1; Ez 8:1) 2 Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând: 3 „Fiul omului, vorbește‑le bătrânilor lui Israel și spune‑le că așa vorbește Stăpânul DOMN: «Ați venit să Mă întrebați? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul DOMN.» 4 Vrei să‑i judeci? Vrei să‑i judeci, fiul omului? Atunci fă‑le cunoscute urâciunile părinților lor. 5 Să le spui că așa vorbește Stăpânul DOMN: «În ziua când l‑am ales pe Israel, Mi‑am ridicat mâna^[3] pentru sămânța Casei lui Iacov și M‑am făcut cunoscut lor în țara Egiptului. Atunci am ridicat mâna pentru ei, zicând: ‘Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru!’ 6 În ziua aceea le‑am jurat că‑i voi scoate din țara Egiptului și că‑i voi duce într‑o țară pe care am căutat‑o pentru ei, o țară unde curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. 7 Le‑am zis: ‘Aruncați‑vă fiecare spurcăciunile dinaintea ochilor și nu vă întinați cu idolii Egiptului, căci Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru.’ 8 Dar ei s‑au răzvrătit împotriva Mea și n‑au vrut să Mă asculte. Niciunul nu și‑a aruncat spurcăciunile dinaintea ochilor lui și nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9 Dar am făcut altfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor printre care ei se aflau; căci înaintea ochilor lor Mă făcusem cunoscut ca să‑i scot din țara Egiptului. 10 Așa că i‑am scos din țara Egiptului și i‑am dus în pustie. 11 Le‑am dat hotărârile Mele și le‑am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12 Le‑am mai dat și Sabatele Mele, ca semn între Mine și ei, ca să se știe că Eu sunt DOMNUL Care îi sfințește^[4]. 13 Dar cei din Casa lui Israel s‑au răzvrătit împotriva Mea în pustie. N‑au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, și au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑i voi mistui în pustie. 14 Dar nu le‑am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 15 De asemenea, le‑am jurat în pustie că nu‑i voi mai duce în țara pe care le‑am rânduit‑o, în țara în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările, 16 deoarece au respins rânduielile Mele, n‑au urmat hotărârile Mele și au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s‑au dus. 17 Totuși, M‑am uitat cu milă la ei, nu i‑am distrus și nu i‑am făcut să piară în pustie. 18 Atunci le‑am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmați hotărârile părinților voștri, nu păziți judecățile lor și nu vă întinați cu idolii lor. 19 Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru! Urmați hotărârile Mele, păziți și împliniți rânduielile Mele 20 și sfințiți Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine și voi și să se știe că Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru!’ 21 Dar și copiii lor s‑au răzvrătit împotriva Mea. Ei n‑au urmat hotărârile Mele, n‑au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, iar Sabatele Mele le‑au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor în pustie. 22 Dar Mi‑am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie astfel profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 23 De asemenea, le‑am jurat în pustie că‑i voi împrăștia printre neamuri și‑i voi răspândi prin țările lumii, 24 pentru că n‑au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele și și‑au ațintit privirile spre idolii părinților lor. 25 Mai mult, le‑am dat hotărâri care nu erau bune și judecăți prin care să nu poată trăi. 26 I‑am întinat prin darurile lor, când își treceau prin foc întâii născuți, ca să‑i îngrozesc și să știe astfel că Eu sunt DOMNUL.» 27 De aceea, fiul omului, vorbește Casei lui Israel și spune‑le: «Așa vorbește Stăpânul DOMN: iată prin ce anume M‑au mai blasfemiat părinții voștri, fiind necredincioși față de Mine. 28 Când i‑am dus în țara pe care am jurat că le‑o voi da, ei și‑au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos și acolo și‑au înjunghiat jertfele, acolo și‑au oferit ofrandele prin care M‑au înfuriat, acolo și‑au pus miresmele plăcute și acolo au turnat darurile de băutură. 29 Eu i‑am întrebat: ‘Ce este această înălțime la care vă duceți?’ De aceea, până în ziua de azi se numește Bama^[5].»

Promisiunea restaurării

30 Așadar, spune Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul DOMN: vă veți întina oare la fel ca părinții voștri, prostituându‑vă înaintea spurcăciunilor lor? 31 Aducându‑vă darurile și trecându‑vă fiii prin foc, voi continuați până astăzi să vă întinați prin toți idolii voștri. Și Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul DOMN, că nu Mă voi lăsa întrebat. 32 Voi ziceți: ‘Vrem să fim ca neamurile, asemenea clanurilor celorlalte țări, și să slujim lemnului și pietrei!’ Ceea ce voi aveți însă în minte nu se va întâmpla niciodată! 33 Viu sunt Eu, zice Stăpânul DOMN, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia! 34 Vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care sunteți împrăștiați, cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia. 35 Vă voi duce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca cu voi față în față. 36 Așa cum i‑am judecat pe părinții voștri în pustia țării Egiptului, tot așa vă voi judeca și pe voi, zice Stăpânul DOMN. 37 Vă voi trece pe sub toiag și vă voi aduce din nou în legământ. 38 Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiți și pe cei nesupuși Mie. Îi voi scoate din țara unde au fost străini, dar nu vor intra în țara lui Israel. Atunci veți ști că Eu sunt DOMNUL. 39 Cât despre voi, Casă a lui Israel, așa vorbește Stăpânul DOMN: ‘Duceți‑vă acum și slujiți fiecare idolilor voștri! După aceea însă veți asculta de Mine cu siguranță și nu‑Mi veți mai profana Numele Meu cel sfânt cu darurile și cu idolii voștri! 40 Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălțat al lui Israel, zice Stăpânul DOMN, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toți cei din țară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoință. Acolo voi căuta^[6] contribuțiile voastre și cele dintâi roade din darurile voastre, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. 41 Când vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost împrăștiați, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută și Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea ochilor neamurilor^[7]. (Num 20:12; Ez 20:1) 42 Și veți ști că Eu sunt DOMNUL când vă voi aduce în țara lui Israel, în țara pe care am jurat cu mâna ridicată că o voi da părinților voștri. 43 Acolo vă veți aminti de căile voastre și de toate faptele prin care v‑ați întinat și vă va fi scârbă de voi înșivă din cauza tuturor relelor pe care le‑ați săvârșit. 44 Și veți ști că Eu sunt DOMNUL când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, nu căile voastre cele rele și faptele voastre pervertite, Casă a lui Israel, zice Stăpânul DOMN.’»“

Iudeea este condamnată

45 Cuvântul DOMNULUI a venit la mine și mi‑a zis: 46 – Fiul omului, îndreaptă‑ți fața spre drumul dinspre miazăzi, predică împotriva sudului și profețește împotriva pădurii ținutului Neghevului. 47 Spune‑i pădurii Neghevului astfel: „Ascultă Cuvântul DOMNULUI! Așa vorbește Stăpânul DOMN: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va mistui orice copac verde și orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, și totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. 48 Și orice făptură va vedea că Eu am aprins‑o; ea nu va fi stinsă.»“ 49 Atunci am zis: – Ah, Stăpâne DOAMNE, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!