Exodul 32 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Vițelul de aur

1 Când poporul a văzut că Moise întârzie să coboare de pe munte, s‑a strâns în jurul lui Aaron și i‑a zis: – Ridică‑te! Fă‑ne niște dumnezei^[1] care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s‑a întâmplat cu acest Moise, bărbatul care ne‑a scos din țara Egiptului. (Gen 1:1; Deut 9:7; Deut 9:25) 2 Aaron le‑a răspuns: – Scoateți cerceii de aur din urechile soțiilor voastre, ale fiilor voștri și ale fiicelor voastre și aduceți‑i la mine! 3 Și toți și‑au scos cerceii de aur din urechi și i‑au adus la Aaron. 4 El a luat aurul din mâna lor, l‑a bătut cu o unealtă și a făcut din el un vițel turnat^[2]. Ei au zis: „Israel, aceștia sunt dumnezeii tăi care te‑au scos din țara Egiptului!“ 5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui și a zis: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea DOMNULUI!“ 6 A doua zi s‑au sculat dis‑de‑dimineață și au adus arderi‑de‑tot și jertfe de pace^[3]. Poporul s‑a așezat să mănânce și să bea, apoi s‑a ridicat să se distreze. (Ex 24:5) 7 DOMNUL i‑a zis lui Moise: – Du‑te, coboară de pe munte, căci poporul tău, pe care l‑ai scos din țara Egiptului, s‑a pervertit. 8 S‑au abătut repede de la calea pe care le‑am poruncit‑o. Și‑au făcut un vițel turnat, s‑au închinat înaintea lui, i‑au adus jertfe și au zis: „Israel, aceștia sunt dumnezeii tăi care te‑au scos din țara Egiptului!“ 9 DOMNUL i‑a zis lui Moise: – M‑am uitat la acest popor și iată că este un popor cu ceafa tare^[4]. 10 Acum, lasă‑Mă! Mânia Mea are să se aprindă împotriva lor și‑i voi mistui, iar din tine voi face un neam mare. 11 Dar Moise a căutat fața DOMNULUI, Dumnezeul său, zicând: – DOAMNE, de ce să se aprindă mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l‑ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mână puternică? 12 De ce să zică egiptenii: „Spre nenorocirea lor i‑a scos, ca să‑i ucidă prin munți și să‑i șteargă de pe fața pământului!“ Întoarce‑Ți mânia Ta cea aprigă de la ei și lasă‑Te de răul pe care vrei să‑l faci poporului Tău. 13 Adu‑Ți aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac și Israel, cărora le‑ai jurat pe Tine Însuți, zicându‑le: „Vă voi înmulți sămânța^[5] ca stelele cerurilor și toată această țară, pe care v‑am promis‑o, o voi da seminței voastre, iar ei o vor moșteni pentru totdeauna.“ (Gal 3:16) 14 Atunci DOMNUL a renunțat la răul pe care avea de gând să‑l facă poporului Său. 15 Apoi Moise s‑a întors și a coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mâini, table care erau scrise pe ambele părți, scrise pe față și pe spate. 16 Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu săpat pe table. 17 Când Iosua a auzit zgomotul făcut de poporul care striga, i‑a zis lui Moise: – Este zgomot de război în tabără. 18 Moise a răspuns: – Nu este nici strigăt de victorie, nu este nici vaiet de înfrângere, ci zgomot de petrecere este ceea ce eu aud. 19 În timp ce se apropia de tabără, Moise a văzut vițelul și dansul. Atunci s‑a aprins de mânie, a aruncat tablele din mâini și le‑a sfărâmat de poalele muntelui. 20 A luat vițelul pe care l‑au făcut și l‑a ars în foc. L‑a măcinat până s‑a făcut cenușă, după care a împrăștiat cenușa pe apă și a dat‑o fiilor lui Israel s‑o bea. 21 Moise i‑a zis lui Aaron: – Ce ți‑a făcut acest popor de ai adus asupra lui un păcat atât de mare? 22 Aaron a răspuns: – Să nu se aprindă mânia stăpânului meu. Tu cunoști poporul acesta și știi că este pornit la rău. 23 Ei mi‑au zis: „Fă‑ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s‑a întâmplat cu acest Moise, bărbatul care ne‑a scos din țara Egiptului.“ 24 Atunci eu le‑am răspuns: „Oricine are aur să‑l scoată!“ Ei mi l‑au dat, iar eu l‑am aruncat în foc și din el a ieșit vițelul acesta. 25 Când a văzut Moise că poporul era fără frâu – căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu și de batjocură înaintea dușmanilor lui – 26 a stat la intrarea în tabără și a zis: „Cine este de partea DOMNULUI să vină la mine!“ Toți leviții s‑au adunat în jurul lui. 27 El le‑a zis: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Fiecare să‑și încingă sabia la mijloc! Întoarceți‑vă și străbateți tabăra din poartă în poartă, și fiecare să‑și omoare fratele, prietenul și vecinul.»“ 28 Leviții au făcut așa cum le‑a poruncit Moise și aproape trei mii de oameni au căzut în ziua aceea. 29 Apoi Moise le‑a zis: „Astăzi v‑ați predat DOMNULUI, fiecare cu prețul fiului și al fratelui său, aducând binecuvântare peste voi.“

Mijlocirea lui Moise

30 În ziua următoare, Moise a zis poporului: „Ați făcut un mare păcat. Acum mă voi sui la DOMNUL; poate voi reuși să fac ispășire pentru păcatul vostru.“ 31 Moise s‑a întors la DOMNUL și a zis: – Oh, poporul acesta a săvârșit un mare păcat, făurindu‑și dumnezei din aur. 32 Dar acum, dacă dorești, iartă‑i păcatul! Dacă nu, șterge‑mă, Te rog, din Cartea Ta pe care ai scris‑o. 33 DOMNUL i‑a zis lui Moise: – Pe acela care a păcătuit împotriva Mea îl voi șterge din Cartea Mea. 34 Acum du‑te și condu poporul spre locul despre care ți‑am spus. Iată că Îngerul Meu va merge înaintea ta. Totuși, atunci când va veni ziua pedepsei, îi voi pedepsi pentru păcatul lor. 35 DOMNUL a lovit poporul pentru ceea ce făcuseră cu vițelul făurit de Aaron.