1Un bărbat din Casa lui Levi s‑a dus și a luat de soție o fiică a lui Levi.2Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. Fiindcă a văzut că era frumos[1], l‑a ascuns timp de trei luni. (Gen 1:1)3Când nu l‑a mai putut ascunde, a luat un coș de papirus, l‑a uns cu smoală și rășină, a pus copilul în el și l‑a pus între trestii, pe malul râului.4Sora lui stătea la distanță, ca să vadă ce se va întâmpla cu el.5Fiica lui Faraon a coborât la râu să se scalde, iar servitoarele ei se plimbau pe malul râului. Ea a văzut coșul între trestii și a trimis‑o pe roaba ei să i‑l aducă.6Când l‑a deschis, a văzut înăuntru copilul; și iată, băiatul plângea. Fiicei lui Faraon i s‑a făcut milă de el și a zis: „Acesta este unul din copiii evreilor.“7Atunci sora copilului a întrebat‑o pe fiica lui Faraon: – Să merg și să chem o doică dintre femeile evreilor ca să alăpteze copilul pentru tine?8Fiica lui Faraon i‑a răspuns: – Du‑te. Fecioara s‑a dus și a chemat‑o pe mama copilului.9Fiica lui Faraon i‑a zis: „Ia acest copil și alăptează‑l pentru mine, iar eu îți voi plăti.“ Femeia a luat copilul și l‑a alăptat.10După ce a crescut copilul, ea l‑a adus la fiica lui Faraon, iar el a devenit fiul acesteia. Și i‑a pus numele Moise[2], zicând: „Fiindcă l‑am scos din apă.“
Fuga lui Moise în Midian
11În zilele acelea, pe când crescuse deja, Moise a ieșit să vadă greutățile fraților[3] săi. El a văzut cum un egiptean bătea un evreu, unul dintre frații săi.12S‑a uitat într‑o parte și într-alta și, văzând că nu este nimeni, l‑a ucis pe egiptean și l‑a ascuns în nisip.13Când a ieșit a doua zi, iată că doi evrei se băteau. El l‑a întrebat pe cel vinovat: – De ce‑ți lovești semenul?14Acesta i‑a răspuns: – Cine te‑a pus pe tine conducător și judecător peste noi? Vrei să mă ucizi și pe mine așa cum l‑ai ucis pe egiptean? Atunci Moise s‑a temut și a zis: „Cu siguranță că acest lucru este cunoscut.“15Când a aflat Faraon acest lucru, a căutat să‑l ucidă pe Moise, însă Moise a fugit dinaintea lui Faraon. El a locuit în țara Midian și s‑a așezat lângă o fântână.16Preotul din Midian avea șapte fiice. Ele au venit la fântână, au scos apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor.17Au sosit însă acolo niște păstori care le‑au alungat. Moise s‑a ridicat, le‑a ajutat și le‑a adăpat turma.18Când s‑au întors la tatăl lor, Reuel, acesta le‑a întrebat: – Cum se face că ați venit mai repede astăzi?19Ele au răspuns: – Un egiptean ne‑a scăpat din mâna păstorilor, ne‑a scos apă și ne‑a adăpat turma.20Atunci el le‑a zis fiicelor sale: – Și unde este omul acela? Cum de l‑ați lăsat acolo? Chemați‑l să mănânce pâine.21Moise a încuviințat să locuiască la acel om, și acesta i‑a dat‑o de soție pe fiica sa Sefora.22Ea a născut un fiu, iar Moise i‑a pus numele Gherșom[4], zicând: „Sunt un străin într‑o țară străină.“
Dumnezeu ia aminte la suferința fiilor lui Israel
23În timpul acelor zile multe, regele Egiptului a murit. Fiii lui Israel suspinau în robia lor și strigau. Și strigătul lor după ajutor, din cauza robiei, s‑a suit până la Dumnezeu.24Dumnezeu le‑a auzit geamătul și Și‑a adus aminte de legământul Său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov.25Astfel, Dumnezeu a privit spre fiii lui Israel și Dumnezeu a luat aminte.