1Moise a chemat tot Israelul și i‑a zis: „Ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învățați‑le și vegheați să le împliniți! (Ex 20:1)2DOMNUL, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb.3Nu cu părinții noștri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, cei ce suntem toți în viață astăzi.4DOMNUL v‑a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului.5Atunci eu am stat între El și voi, ca să vă vestesc Cuvântul DOMNULUI, deoarece v‑a fost teamă de foc și nu v‑ați urcat pe munte. Și El a zis astfel:6«Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul tău, Care te‑am scos din țara Egiptului, din casa robilor.7Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!8Să nu‑ți faci vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ.9Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, DOMNUL, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație[1] a celor ce Mă urăsc (Num 16:31; Ios 7:24)10și arăt îndurare[2] față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.11Să nu folosești nesăbuit[3] Numele DOMNULUI, Dumnezeul tău, căci DOMNUL nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui. (Lev 19:12)12Ține ziua de Sabat, ca s‑o sfințești[4], după cum ți‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul tău.13Să lucrezi șase zile și să‑ți faci toată lucrarea ta,14dar ziua a șaptea este Sabatul DOMNULUI, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici robul tău sau roaba ta, nici boul, nici asinul și niciun alt animal de‑al tău, nici străinul care locuiește în cetatea ta, pentru ca robul tău și roaba ta să se odihnească la fel ca tine.15Adu‑ți aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și DOMNUL, Dumnezeul tău, te‑a scos de acolo cu mână puternică și cu braț întins. De aceea ți‑a poruncit El să păzești ziua de Sabat.16Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta, așa cum ți‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul tău, pentru ca să ți se lungească zilele și să‑ți meargă bine în țara pe care ți‑o dă DOMNUL, Dumnezeul tău!17Să nu ucizi!18Să nu comiți adulter!19Să nu furi!20Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!21Să n‑o poftești pe soția semenului tău! Să nu râvnești la casa semenului tău, la pământul lui, nici la robul lui, nici la roaba lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui și nici la vreun alt lucru care este al semenului tău!»
Răspunsul poporului
22Acestea sunt poruncile pe care DOMNUL le‑a rostit cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori și negură deasă, și nu a mai adăugat nimic. Le‑a scris pe două table de piatră și mi le‑a dat mie. (Ex 20:18)23Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, toate căpeteniile semințiilor voastre și toți bătrânii[5] voștri s‑au apropiat de mine (Deut 19:12; Deut 21:1; Deut 21:18; Deut 22:13; Deut 25:5; Ios 8:10; 2 Sam 3:17; 2 Sam 5:3; 2 Sam 17:4; 1 Re 20:7)24și ați zis: «Iată că DOMNUL, Dumnezeul nostru, ne‑a arătat slava și măreția Sa și noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta am văzut că Dumnezeu a vorbit omului și el a rămas în viață.25Dar acum, de ce să murim? Căci focul Lui cel mare ne va mistui și ne va omorî dacă vom auzi în continuare glasul DOMNULUI, Dumnezeul nostru.26Cine este omul care să fi auzit, ca și noi, glasul Dumnezeului cel Viu, vorbind din mijlocul focului și să trăiască?27Apropie‑te tu și ascultă tot ceea ce DOMNUL, Dumnezeul nostru, va vorbi. Apoi să ne spui tot ceea ce El îți va zice, iar noi vom asculta și vom împlini.»28DOMNUL a auzit cuvintele pe care mi le‑ați spus.[6] Atunci DOMNUL mi‑a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le‑a spus poporul acesta. Tot ce au vorbit este bine.29O, dacă inimile lor ar fi gata să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele, ca să le fie bine pe vecie, lor și fiilor lor!30Du‑te și spune‑le: ‘Întoarceți‑vă la corturile voastre’.31Tu însă rămâi aici cu Mine ca să‑ți dau toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să‑i înveți să le împlinească în țara pe care le‑o dau în stăpânire.»32Deci vegheați ca să faceți așa cum v‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga.33Să umblați în toate căile pe care vi le‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să fiți fericiți și să aveți multe zile în țara pe care o veți stăpâni.