1Manase era în vârstă de doisprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de cincizeci și cinci de ani. (2 Re 21:1)2El a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI, luându‑se după urâciunile neamurilor pe care DOMNUL le alungase dinaintea fiilor lui Israel.3A rezidit înălțimile pe care le dărâmase tatăl său, Ezechia, a ridicat altare BAALILOR, a făcut stâlpi ai AȘEREI și s‑a închinat întregii oștiri a cerurilor și i‑a slujit.4A zidit altare în Casa DOMNULUI, despre care DOMNUL spusese: „În Ierusalim va fi Numele Meu pe vecie.“5El a zidit altare întregii oștiri a cerurilor, în cele două curți ale Casei DOMNULUI.6Și‑a trecut[1] fiii prin foc în valea Ben‑Hinom, s‑a ocupat cu prezicerea,[2] cu interpretarea semnelor[3] și cu vrăjitoria și a apelat la cei ce întreabă duhurile morților și la cei care cheamă spiritele[4]. El a făcut mult rău în ochii DOMNULUI, mâniindu‑L. (Gen 44:5; Gen 44:15; Lev 19:26; Lev 19:31; Deut 18:10; Deut 18:11)7A pus în Casa lui Dumnezeu chipul cioplit al idolului pe care‑l făcuse, în Casa despre care Dumnezeu îi spusese lui David și lui Solomon, fiul acestuia: „În Casa aceasta și în Ierusalim, pe care l‑am ales dintre toate cetățile semințiilor lui Israel, Îmi voi pune Numele pe vecie.8Nu voi mai lăsa piciorul lui Israel să se îndepărteze din țara pe care le‑am încredințat‑o părinților voștri, dacă vor avea grijă să împlinească tot ce le‑am poruncit prin Moise, toată Legea, hotărârile și judecățile.“9Însă Manase i‑a dus în rătăcire pe cei din Iuda și pe locuitorii Ierusalimului, astfel că ei au făcut mai mult rău decât toate neamurile pe care le nimicise DOMNUL dinaintea fiilor lui Israel.10DOMNUL le‑a vorbit lui Manase și poporului său, însă ei nu au luat aminte.11De aceea DOMNUL a adus împotriva lor pe conducătorii oștirii împăratului Asiriei, care l‑au prins pe Manase în cursă, l‑au ferecat cu lanțuri de bronz și l‑au dus în Babilon.12În strâmtorarea sa, el a stăruit înaintea DOMNULUI, Dumnezeul său, și s‑a smerit mult înaintea Dumnezeului părinților săi.13L‑a rugat; și lăsându‑Se înduplecat, Dumnezeu i‑a ascultat cererea și l‑a întors la Ierusalim, în regatul său. Și Manase a recunoscut că DOMNUL este Dumnezeu.14După aceea, el a construit un zid în afara Cetății lui David, care trecea prin valea de la apus de Ghihon, pe la Poarta Peștilor și încercuia Ofelul – zidul era foarte înalt. A numit conducători de armată pentru toate cetățile fortificate din Iuda,15a îndepărtat dumnezeii și idolul din Casa DOMNULUI, precum și toate altarele pe care le zidise pe muntele Casei DOMNULUI și în Ierusalim și le‑a aruncat în afara cetății.16A refăcut altarul DOMNULUI și a adus pe el jertfe de pace[5] și de mulțumire. Apoi a poruncit lui Iuda să slujească DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel. (2 Cro 7:7)17Poporul încă mai aducea jertfe pe înălțimi, dar numai DOMNULUI, Dumnezeul lor.18Celelalte fapte ale lui Manase, rugăciunea lui către Dumnezeul său și cuvintele văzătorilor care i‑au vorbit în Numele DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel[6], sunt scrise în „Cronicile regilor lui Israel“.19Rugăciunea lui, felul în care i‑a răspuns Dumnezeu la rugăciune, toate păcatele și greșelile sale, locurile unde a zidit înălțimi și unde a ridicat AȘERE și chipuri cioplite înainte de a se smeri, sunt scrise în „Cronicile văzătorilor“.20Manase a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în grădina palatului său. În locul lui a domnit fiul său Amon.
Domnia lui Amon peste Iuda
21Amon era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de doi ani. (2 Re 21:19)22El a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI, la fel cum făcuse tatăl său Manase. Amon a jertfit și a slujit tuturor chipurilor cioplite făcute de tatăl său Manase.23El însă nu s‑a smerit înaintea DOMNULUI, așa cum se smerise tatăl său Manase, astfel că Amon acesta și‑a mărit tot mai mult vina.24Slujitorii lui au uneltit împotriva lui și l‑au omorât în palatul lui,25dar poporul țării i‑a omorât pe toți aceia care uneltiseră împotriva regelui Amon. Apoi, în locul lui Amon, poporul țării l‑a făcut rege pe Iosia, fiul lui.