2 Cronici 28

Noua Traducere Românească

1 Ahaz era în vârstă de douăzeci de ani când a început să domnească și a domnit la Ierusalim timp de șaisprezece ani. El nu a făcut ce este drept în ochii DOMNULUI, precum făcuse tatăl său David, (2 Re 16:1)2 ci a umblat pe căile regilor lui Israel. El a făcut chipuri turnate pentru BAALI,3 a adus tămâie în valea Ben‑Hinom și și‑a trecut fiii prin foc[1], potrivit urâciunilor neamurilor pe care DOMNUL le alungase dinaintea fiilor lui Israel.4 De asemenea, a adus jertfe și tămâie pe înălțimi, pe dealuri și sub orice copac verde.5 DOMNUL, Dumnezeul său, l‑a dat pe mâna regelui Aramului. Arameii l‑au învins și i‑au luat o mulțime de captivi pe care i‑au adus la Damasc. Apoi DOMNUL l‑a dat și pe mâna regelui lui Israel, care i‑a provocat o mare înfrângere.6 Pekah, fiul lui Remalia, a ucis într‑o singură zi, în Iuda, o sută douăzeci de mii de războinici, pentru că Îl părăsiseră pe DOMNUL, Dumnezeul părinților lor.7 Zicri, un viteaz din Efraim, l‑a ucis pe Maaseia, fiul regelui, pe Azrikam, conducătorul palatului, precum și pe Elkana, al doilea om după rege.8 Fiii lui Israel au luat de la frații lor două sute de mii de captivi: femei, fii și fiice. De asemenea, au mai capturat de la ei multă pradă și au adus prada în Samaria.9 Acolo era un profet al DOMNULUI, cu numele de Oded. El a ieșit înaintea oștirii care sosea în Samaria și a zis: „Iată, în mânia Sa față de cei din Iuda, DOMNUL, Dumnezeul părinților voștri, i‑a dat în mâinile voastre, dar voi i‑ați ucis cu o furie care a ajuns până la ceruri.10 Iar acum vă gândiți[2] să‑i supuneți pe fiii lui Iuda și ai Ierusalimului, că să vă fie robi și roabe. Dar oare voi nu sunteți vinovați față de DOMNUL, Dumnezeul vostru?11 Acum, ascultați‑mă și dați drumul captivilor luați dintre frații voștri, căci mânia cea aprigă a DOMNULUI este peste voi!“12 Totodată niște bărbați dintre căpeteniile lui Efraim, și anume Azaria, fiul lui Iehohanan, Berechia, fiul lui Meșilemot, Ezechia, fiul lui Șalum și Amasa, fiul lui Hadlai, s‑au ridicat împotriva celor ce veneau de la război.13 Ei le‑au zis: „Nu‑i aduceți aici pe prizonierii aceștia, căci altfel DOMNUL ne va învinui! Vreți să adăugăm și mai mult la păcatele și greșelile noastre, când vina noastră este deja atât de mare, iar apriga Lui mânie este peste Israel?“14 Războinicii au lăsat prizonierii și prada înaintea căpeteniilor și a întregii adunări.15 Apoi, oamenii care au fost desemnați pe nume s‑au ridicat și i‑au sprijinit pe prizonieri. Din prada luată, i‑au îmbrăcat pe toți cei goi. I‑au îmbrăcat, i‑au încălțat, i‑au hrănit, le‑au dat să bea, i‑au uns, i‑au purtat pe măgari pe toți cei obosiți și i‑au adus la Ierihon, Cetatea Palmierilor, la frații lor. După aceea ei s‑au întors în Samaria.16 În vremea aceea, regele Ahaz a trimis după ajutor la împărații Asiriei.17 Edomiții au venit iarăși, au învins pe Iuda și au luat captivi.18 Filistenii au năvălit în cetățile lui Iuda din zona deluroasă[3] și din Neghev[4], au cucerit Bet‑Șemeș, Aialon, Ghederot, Soco cu satele dimprejurul ei, Timna cu satele dimprejurul ei, precum și Ghimzo cu satele dimprejurul ei și s‑au așezat în ele. (2 Cro 1:15)19 DOMNUL a umilit Iuda din cauza lui Ahaz, regele lui Israel[5], pentru că acesta a lăsat fără frâu nelegiuirea în Iuda și a fost necredincios fără măsură față de DOMNUL.20 Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, a venit la el, însă i‑a adus mai mult necaz decât să‑l sprijine.21 Ahaz a luat cu forța obiecte din Casa DOMNULUI, din palatul său și din casele conducătorilor săi și le‑a dat împăratului Asiriei, însă aceasta nu i‑a fost de niciun folos.22 În vremea strâmtorării sale, a fost și mai necredincios față de DOMNUL. Acesta a fost regele Ahaz!23 A jertfit dumnezeilor Damascului, cei care l‑au înfrânt, deoarece el spusese: „Dumnezeii regilor Aramului i‑au ajutat pe aceștia, deci le voi jertfi și eu ca să mă ajute și pe mine!“ Însă tocmai acești dumnezei au fost cauza pierzării lui și a întregului Israel.24 Ahaz a strâns obiectele din Casa lui Dumnezeu, a înlăturat obiectele din Casa lui Dumnezeu, a închis ușile Casei lui Dumnezeu și a zidit altare în toate ungherele Ierusalimului.25 A zidit înălțimi în fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămâie dumnezeilor, și L‑a provocat astfel la mânie pe DOMNUL, Dumnezeul părinților lui.26 Celelalte fapte ale lui și toate căile lui, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în „Cartea regilor lui Iuda și ai lui Israel“.27 Ahaz a adormit alături de părinții săi și l‑au înmormântat în cetatea Ierusalimului, căci nu l‑au pus în mormântul regilor lui Israel. Și în locul lui a domnit fiul său Ezechia.