1 Cronici 5

Noua Traducere Românească

1 Urmașii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel (el era întâiul născut, dar, fiindcă a pângărit patul tatălui său, dreptul lui de întâi născut a fost dat fiilor lui Iosif, fiul lui Israel; prin urmare, dreptul său de întâi născut nu i‑a mai fost înscris în genealogii;2 nici chiar Iuda, care a fost vestit printre frații săi și din care a ieșit un conducător, nu are dreptul de întâi născut, fiindcă acesta îi aparține lui Iosif),3 deci fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel, au fost: Hanoh, Palu, Hețron și Carmi.4 Urmașii lui Ioel au fost: fiul său, Șemaia; fiul acestuia, Gog, fiul acestuia, Șimei;5 fiul acestuia, Mica; fiul acestuia, Reaia; fiul acestuia, Baal;6 fiul acestuia, Beera, pe care Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, l‑a dus în captivitate. El fusese conducătorul rubeniților.7 Frații lui, potrivit clanurilor lor, așa cum sunt înscrise în genealogiile lor, au fost: căpetenia Ieiel, Zaharia8 și Bela, fiul lui Azaz, fiul lui Șema, fiul lui Ioel. Bela locuia la Aroer, teritoriul lui întinzându‑se până la Nebo și Baal-Meon.9 La răsărit se întindea până la intrarea în pustie, până la râul Eufrat, căci turmele lor se înmulțiseră în Ghilad.10 În zilele lui Saul, ei au pornit un război împotriva hagriților, și aceștia au căzut în mâinile lor. Și au locuit în corturile lor, pe toată partea de răsărit a Ghiladului.11 Urmașii lui Gad au locuit în vecinătatea rubeniților, în Bașan, având teritoriul până la Salca.12 Ioel era căpetenia, Șafam era al doilea în rang, iar Ianai și Șafat erau în Bașan.[1]13 Rudele lor, potrivit familiilor lor, au fost: Mihail, Meșulam, Șeba, Iorai, Iacan, Zia și Eber – în total șapte.14 Aceștia au fost fiii lui Abihail, fiul lui Huri, fiul lui Iaroah, fiul lui Ghilad, fiul lui Mihail, fiul lui Ieșișai, fiul lui Iahdo, fiul lui Buz.15 Ahi, fiul lui Abdiel, fiul lui Guni, a fost conducătorul familiilor lor.16 Ei au locuit în Ghilad, în Bașan și în satele dimprejurul lui, precum și pe toată întinderea pășunilor Șaronului, până la marginile lor.17 Cu toții au fost trecuți în genealogii, în zilele lui Iotam, regele lui Iuda, și în zilele lui Ieroboam, regele lui Israel.18 Urmașii lui Ruben, gadiții și jumătate din seminția lui Manase aveau războinici care purtau scutul și sabia, care mânuiau arcul și erau deprinși cu războiul. În total erau patruzeci și patru de mii șapte sute șaizeci în stare să iasă la război.19 Ei au început războiul împotriva hagriților și împotriva lui Ietur, a lui Nafiș și a lui Nodab[2]. (Gen 25:15)20 Israeliții au primit ajutor în lupta împotriva acestora și li s‑a dat victorie împotriva hagriților și a tuturor aliaților acestora, pentru că, în luptă, ei au strigat către Dumnezeu. El le‑a răspuns fiindcă s‑au încrezut în El.21 Și au capturat vitele lor, cincizeci de mii de cămile, două sute cincizeci de mii de oi, două mii de măgari și o sută de mii de oameni.22 Mulți au căzut uciși, căci lupta venea de la Dumnezeu. Apoi ei au locuit în ținutul acestora până la exil.23 Urmașii jumătății seminției lui Manase au locuit în țară, din Bașan până la Baal-Hermon, la Senir și la muntele Hermon[3]; ei erau mulți la număr. (Deut 3:9)24 Căpeteniile familiilor lor au fost: Efer, Iși, Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia și Iahdiel; ei au fost războinici viteji, bărbați cu renume, conducătorii familiilor părinților lor.25 Dar ei au fost necredincioși față de Dumnezeul părinților lor, prostituându‑se înaintea dumnezeilor popoarelor din țară, pe care Dumnezeu le nimicise dinaintea lor.26 Dumnezeul lui Israel a stârnit duhul lui Pul[4], împăratul Asiriei (adică duhul lui Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei), și acesta i‑a dus în captivitate pe rubeniți, pe gadiți și pe jumătatea seminției lui Manase. El i‑a adus la Halah, la Habor, la Hara și la râul Gozan, unde au rămas până în ziua aceasta.