Isaia 5 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

O cântare despre via Domnului

1 Voi cânta Preaiubitului meu o cântare despre via Lui: Iubitul meu avea o vie pe un deal fertil. 2 A săpat‑o, a curățat‑o de pietre și a sădit în ea cele mai alese vițe. I‑a zidit un turn de pază și i‑a săpat un teasc. Apoi a așteptat să facă struguri buni, dar ea a făcut struguri sălbatici^[1]. 3 „Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați, vă rog, între Mine și via Mea. 4 Ce‑ar fi trebuit să mai fac viei Mele și nu i‑am făcut? De ce a făcut struguri sălbatici când Eu Mă așteptam să facă struguri buni? 5 Acum vă voi spune ce voi face cu via Mea: îi voi îndepărta gardul, și ea va fi lăsată pentru pășune; îi voi dărâma zidul, și ea va fi călcată‑n picioare. 6 O voi preface într‑o pustie; nu va mai fi curățată, nici săpată, iar în ea vor crește mărăcini și spini. De asemenea, voi porunci norilor să nu mai dea ploaie peste ea.“ 7 Via DOMNULUI Oștirilor este Casa lui Israel, iar bărbații lui Iuda sunt grădina desfătării Sale. El Se aștepta la judecată dreaptă, și iată că are loc vărsare de sânge; Se aștepta la dreptate, dar iată că se aude strigăt de durere.

Păcatul lui Iuda și condamnarea lui

8 Vai de voi, cei ce înșirați casă după casă și uniți ogor lângă ogor până nu mai rămâne loc și trăiți singuri în țară! 9 DOMNUL Oștirilor a jurat în auzul meu: „Cu siguranță, multe case vor fi pustiite, case mari și frumoase, în care nu va mai sta nimeni. 10 O vie de zece iugăre^[2] va da doar un bat^[3], un homer^[4] de sămânță nu va da decât o efă^[5].“ 11 Vai de cei ce se scoală dis‑de‑dimineață ca să alerge după băutură și vai de cei ce stau până noaptea târziu, ca să se înfierbânte de vin! 12 Ei au liră și harfă, tamburină, flaut și vin la ospețele lor, dar nu iau seama de faptele DOMNULUI și nu văd lucrarea mâinilor Sale! 13 Și astfel, poporul meu va merge în captivitate din lipsă de cunoștință. Conducătorii^[6] lui vor ajunge oameni ai foametei, iar mulțimea lui se va usca de sete. 14 De aceea Locuința Morților^[7] și‑a mărit pofta și și‑a deschis gura peste măsură. În ea vor coborî nobilii^[8] lui Iuda și mulțimea lui, precum și cei ce petrec și se veselesc în ea. 15 Omul va fi trântit, fiecare va fi umilit, iar privirile trufașe vor fi smerite. 16 Dar DOMNUL Oștirilor va fi înălțat prin judecată; Dumnezeul cel Sfânt Se va arăta sfânt prin dreptate. 17 Atunci mieii vor paște ca pe pășunea lor, vor mânca printre dărâmăturile bogaților. 18 Vai de cei ce trag nelegiuirea cu funiile deșertăciunii și păcatul – cum ar trage frânghiile de la car! 19 Vai de cei ce zic: „Să se grăbească, să‑Și facă repede lucrarea ca s‑o vedem! Să se împlinească planul Sfântului lui Israel, ca noi să‑l cunoaștem!“ 20 Vai de cei ce numesc răul bine, și binele rău, întunericul lumină, și lumina întuneric, amărăciunea dulceață, și dulceața amărăciune! 21 Vai de cei ce se cred înțelepți și de cei ce se consideră isteți! 22 Vai de cei ce sunt viteji la băut vin și curajoși la amestecat băuturi tari, 23 care, pentru mită, îl achită pe cel rău, și‑i lipsesc de dreptate pe cei drepți! 24 De aceea, așa cum limba focului mistuie miriștea și așa cum iarba uscată piere în flăcări, tot așa le va putrezi și lor rădăcina, iar floarea li se va risipi ca țărâna, pentru că au respins Legea DOMNULUI Oștirilor și au disprețuit Cuvântul Sfântului lui Israel. 25 De aceea mânia DOMNULUI se aprinde împotriva poporului Său. El Își ridică mâna împotriva lor și‑i doboară. Munții se clatină, și cadavrele sunt precum gunoiul pe drumuri. Cu toate acestea, mânia Lui nu s‑a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă. 26 El ridică un steag pentru neamurile de departe și le fluieră de la marginea pământului. Și iată‑le că vin iute și ușor. 27 Niciunul nu este obosit și nici nu se împiedică^[9]; niciunul nu ațipește și nici nu doarme. Nicio cingătoare nu este desfăcută de la coapsele lor și nicio curea de la sandalele lor nu este ruptă. 28 Săgețile lor sunt ascuțite, toate arcurile lor sunt încordate. Copitele cailor lor sunt ca de cremene, și roțile carelor lor sunt ca vijelia. 29 Urletul lor este ca al unui leu; urlă ca niște lei tineri. Răcnesc și înșfacă prada pe care o iau cu ei și nimeni n‑o mai poate scăpa. 30 În ziua aceea, neamurile vor răcni asupra lui, ca răcnetul mării. Dacă cineva se va uita către țară, va vedea numai întuneric și necaz; chiar și lumina va fi ascunsă între nori.

nuBibeln

de la Biblica

Sången om Herrens vingård

1 Nu vill jag sjunga en sång om min älskade, en sång om min älskade och hans vingård. Min älskade hade en vingård på en bördig kulle. 2 Han plöjde upp den, tog bort all sten och planterade vin av allra bästa slag. Han byggde ett vakttorn och högg ut ett presskar. Sedan förväntade han sig goda druvor, men vingården gav dåliga. 3 ”Ni Jerusalems invånare och Juda män, döm nu mellan mig och min vingård! 4 Vad hade man kunnat göra mer för den än vad jag redan har gjort? Jag förväntade mig goda druvor, men den gav dåliga. 5 Jag ska nu låta er veta vad jag tänker göra med min vingård: Jag ska ta bort dess stängsel, så att den blir ödelagd. Jag ska riva ner dess mur, så att den blir nertrampad. 6 Jag ska låta den bli fördärvad, och den ska inte beskäras eller hackas, utan tistlar och törnen ska få växa fritt. Jag ska befalla molnen att inte sända regn över den.” 7 Härskarornas HERRES vingård är Israel och Judas folk den plantering han älskade. Han väntade sig rätt, men fann i stället orättvisa, han väntade sig rättfärdighet men hörde bara nödrop. 8 Ve er som skaffar hus efter hus och lägger fält till fält, så att det inte längre finns någon plats kvar, och ni blir de enda som bor i landet. 9 Men detta har jag hört från härskarornas HERRE: ”Många hus ska sannerligen ligga öde, stora och fina, men utan invånare. 10 En vingård på tio plogland ska inte ge mer än en knapp tunna vin, och av det utsäde som sås ska man bara få en tiondel tillbaka.” 11 Ve dem som går upp tidigt på morgonen för att jaga efter starka drycker och sitter till långt fram på nätterna, berusade av vin! 12 I deras dryckesfester hörs cittra, harpa, puka och flöjt, och där finns vin. Men HERRENS verk ser de inte, vad han gör bryr de sig inte om. 13 Därför ska mitt folk föras bort i fångenskap, för de är utan förstånd. Dess stormän ska dö av hunger, och dess larmande hop ska tyna bort av törst. 14 Därför vidgar dödsriket sitt gap och spärrar upp sin mun utan gräns, och dit ner störtar stadens förnämsta, liksom den larmande hopen som nu jublar där. 15 Då böjs människan ner, mänskligheten förödmjukas, de högmodigas blick förödmjukas. 16 Men härskarornas HERRE är upphöjd i sin dom, Gud, den Helige, visar sig helig i sin rättfärdighet. 17 Då ska lammen beta som på sin egen betesmark, fåren finna sin föda bland ruiner efter de rika.^[1] 18 Ve dem som drar med sig överträdelser med lögnens band och synd som med vagnsremmar, 19 dem som säger: ”Låt honom skynda sig och snabbt utföra sitt verk, så att vi får se det. Låt det närma sig och komma, som Israels Helige har beslutat, så att vi får veta det!” 20 Ve dem som kallar ont för gott och gott för ont, som gör mörker till ljus och ljus till mörker, surt till sött och sött till surt! 21 Ve dem som är visa i sina egna ögon och betraktar sig själva som kloka! 22 Ve dem som är hjältar i att dricka vin och skickliga att blanda drycker! 23 De tar mutor för att frikänna den skyldige och vägrar den rättfärdige hans rätt. 24 Som eldslågan förtär hö och som halm sjunker ihop i elden, så ska deras rot ruttna och deras blommor flyga iväg som stoft, för de har förkastat härskarornas HERRES lag och föraktat ordet från Israels Helige. 25 Det är därför HERRENS vrede har flammat upp mot hans folk, och han har sträckt ut sin hand för att slå det. Bergen darrar, och döda kroppar ligger som avfall på gatorna. Men trots detta upphör inte hans vrede, utan hans hand är fortfarande utsträckt. 26 Han reser ett banér för folken långt borta och lockar dem från jordens ände. Och se, de kommer fort, med hast. 27 Ingen blir trött eller stapplar, ingen slumrar eller sover. Inget bälte kring någons höfter lossnar, ingen skorem går av. 28 Deras pilar är vassa och deras bågar spända. Hästarnas hovar är som av flinta, och vagnshjulen viner som vinden. 29 De ryter som lejon, som unga lejon, och griper morrande tag i sitt byte och släpar bort det, utan att någon kan rädda det. 30 Den dagen ska det rytas mot dem som när havet ryter. Ser man ut över landet är där mörker och nöd, och ljuset förmörkas av moln.