1Când regina din Șeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui DOMNULUI, a venit ca să‑l pună la încercare prin întrebări grele. (2 Cro 9:1)2Ea a sosit la Ierusalim însoțită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur și pietre prețioase. Ea a venit la Solomon și i‑a vorbit despre tot ce avea pe inimă.3Solomon i‑a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi știut să i‑l clarifice.4Când regina din Șeba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care‑l zidise,5mâncarea de la masa lui, locuința slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veșmintele acestora, paharnicii lui și arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa DOMNULUI,[1] i s‑a tăiat răsuflarea.6Apoi i‑a zis regelui: „Așadar, este adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta!7Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit și până nu le‑am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s‑a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înțelepciune și bogăție decât se spune în zvonul pe care l‑am auzit.8Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta!9Binecuvântat să fie DOMNUL, Dumnezeul tău, Care Și‑a găsit plăcerea în tine, punându‑te pe tronul lui Israel. DOMNUL îl iubește pe vecie pe Israel! El te‑a pus rege ca să faci judecată și dreptate.“10Și ea i‑a dăruit regelui o sută douăzeci de talanți[2] de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum și pietre prețioase. Niciodată n‑au mai fost aduse așa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Șeba i le‑a dăruit regelui Solomon.11(Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir și mari cantități de lemn de almug[3] și pietre prețioase.12Din lemnul de almug, regele a făcut trepte pentru Casa DOMNULUI și pentru palatul regelui, lire și harfe pentru cântăreți. Niciodată n‑a mai fost adus lemn de almug și nici n‑a mai fost văzut de atunci.)13Regele Solomon i‑a dat reginei din Șeba tot ce ea a dorit și a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i‑a dăruit din generozitate. După aceea, ea a plecat și s‑a întors în țara sa împreună cu slujitorii săi.
Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon
14Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți[4] de aur, (2 Cro 1:14; 2 Cro 9:13)15în afară de cel care venea de la negustori și din negoțul comercianților, de la toți regii Arabiei și de la guvernatorii țării.16Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte șase sute de șecheli[5] de aur,17și trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine[6] de aur. Regele le‑a pus în Palatul Pădurii Libanului.18Regele a mai făcut și un tron mare din fildeș și l‑a poleit cu aur curat.19Tronul avea șase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era așezat câte un leu.20Alți doisprezece lei erau așezați de‑o parte și de alta a celor șase trepte. Așa ceva nu se mai făcuse pentru niciun regat.21Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur și toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur curat. Niciunul nu era din argint; acesta era considerat fără valoare în zilele lui Solomon.22Căci regele avea pe mare corăbii de Tarșiș[7] care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram și o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și păuni.23Regele Solomon i‑a întrecut în bogăție și în înțelepciune pe toți regii pământului.24Toată lumea căuta să‑l vadă pe Solomon, ca să‑i asculte înțelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.25An de an, fiecare dintre cei care veneau își aducea darul: vase de argint și de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri.26Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai[8], pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și împreună cu el, la Ierusalim.27Regele a făcut ca argintul să fie, în Ierusalim, la fel de obișnuit precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă[9].28Caii lui Solomon erau aduși din Egipt[10] și din Kue[11]; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preț stabilit.29Un car era cumpărat din Egipt cu șase sute de șecheli[12] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de șecheli[13]. Tot astfel, prin mâna lor, se aduceau cai și care pentru toți regii hitiților și pentru regii Aramului. (2 Sam 14:26)
1Salomos Ruhm verbreitete sich, und dadurch wurde der Name des HERRN überall bekannt. Auch die Königin von Saba hörte von Salomo.[1] Sie machte sich auf den Weg, um seine Weisheit durch schwierige Rätsel auf die Probe zu stellen.2Mit großem Gefolge kam sie nach Jerusalem. Ihre Kamele waren schwer beladen mit duftenden Ölen, Gold und Edelsteinen. Als sie vor Salomo stand, legte sie ihm die Rätsel vor, die sie sich ausgedacht hatte,3und er löste sie alle. Es gab keine Frage, auf die er nicht die passende Antwort gefunden hätte.4Die Königin von Saba war tief beeindruckt von Salomos Weisheit[2]. ´Sie staunte` über den Palast, den er gebaut hatte,5über die Speisen auf seiner Tafel, über die Hofleute, die nach ihrem Rang an der königlichen Tafel saßen[3], über die Diener und Mundschenke in ihren kostbaren Gewändern und über die Brandopfer, die er dem HERRN im Tempel darbrachte. Das alles verschlug ihr den Atem,6und sie sagte: »Alles, was ich in meinem Land über dich und deine Weisheit gehört habe, ist wahr.7Ich habe es nicht geglaubt, bis ich gekommen bin und es mit eigenen Augen gesehen habe. Jetzt erkenne ich, dass man mir nicht einmal die Hälfte der Wahrheit berichtet hat. Deine Weisheit und dein Reichtum übertreffen alles, was man mir erzählt hat.8Wie glücklich sind deine führenden Männer[4] und deine Hofleute, die ständig in deiner Nähe sind und deine weisen Worte hören.9Gepriesen sei der HERR, dein Gott, der Gefallen an dir gefunden und dich auf den Thron Israels gebracht hat. Wie sehr muss er die Israeliten lieben[5], dass er dich als König über sie eingesetzt hat und du für Recht und Gerechtigkeit sorgst.«10Dann schenkte sie Salomo achtzig Zentner[6] Gold, eine große Menge duftender Öle und viele Edelsteine. Nie wieder wurde jemals so viel wohlriechendes Öl nach Israel gebracht wie durch die Königin von Saba.11– ´Auch andere wertvolle Güter kamen ins Land:` Die Schiffe Hirams, die Gold aus Ofir holten, brachten Edelsteine und große Mengen an Edelholz[7] nach Israel. (2 Cro 2:7; 2 Cro 9:10)12Aus dem Holz ließ der König Verzierungen[8] für den Tempel und den Palast herstellen, dazu Zithern und Harfen für die Tempelsänger. Bis heute kam nie mehr so viel Edelholz nach Jerusalem wie zu jener Zeit. –13König Salomo erfüllte der Königin von Saba jeden Wunsch und beschenkte sie darüber hinaus so großzügig, wie nur er es konnte. Schließlich kehrte sie mit ihrem gesamten Gefolge wieder in ihr Land zurück.
Salomos Reichtum
14Jedes Jahr gingen bei Salomo über zweiundzwanzig Tonnen[9] Gold ein.15Dazu kamen noch ´die Steuern, die er` von den reisenden Händlern, den Kaufleuten, den arabischen Königen und seinen eigenen Provinzverwaltern erhielt.16Salomo ließ zweihundert Langschilde herstellen[10] und mit gehämmertem Gold überziehen. Für einen Langschild brauchte man sieben Kilogramm[11] Gold.17Außerdem ließ der König dreihundert Rundschilde machen und jeden mit eineinhalb Kilogramm[12] gehämmertem Gold überziehen. All diese Schilde brachte er ins Libanonwaldhaus.18Salomo ließ auch einen großen Thron anfertigen und mit Elfenbein und Feingold belegen.19Sechs Stufen führten zum Thronsessel hinauf. Seine Rückenlehne hatte ein rundes Kopfteil und neben jeder Armlehne stand eine Löwenfigur.20Auch auf jeder Stufe stand links und rechts je ein Löwe. In keinem anderen Land hat sich jemals ein König einen so ´prunkvollen` Thron anfertigen lassen.21Alle Trinkgefäße Salomos und alle Gegenstände im Libanonwaldhaus bestanden aus reinem Gold. Silber galt zur Zeit Salomos als wertlos.22Der König besaß eine seetüchtige Handelsflotte[13], die zusammen mit den Schiffen Hirams auslief. Alle drei Jahre kam sie zurück und brachte Gold, Silber und Elfenbein sowie Affen und Pfauen[14] mit.23Salomo übertraf alle ´anderen` Könige der Erde an Reichtum und Weisheit.24Aus allen Ländern kamen die Leute zu ihm, um die Weisheit kennenzulernen, die Gott ihm gegeben hatte.25Sie alle brachten ihm Geschenke mit: goldene und silberne Gegenstände, kostbare Kleider, Waffen, duftende Öle, Pferde und Maultiere. So ging es Jahr für Jahr.26Salomo baute ´eine Streitmacht von` 1.400 Wagen und 12.000 Reitern[15] auf. ´Einige` stationierte er am königlichen Hof in Jerusalem, ´alle übrigen` in den eigens dafür ausgebauten Städten.27Silber war damals in Jerusalem ´so gewöhnlich` wie Steine, und ´kostbares` Zedernholz war so verbreitet wie das Holz der Maulbeerfeigenbäume im Hügelland von Juda.28Salomos Pferde wurden aus Ägypten, und zwar aus Koa[16], eingeführt. Dort kauften seine Händler sie ein.29Auch die Streitwagen wurden in Ägypten gekauft. Ein Streitwagen kostete sechshundert Silberstücke und ein Pferd hundertfünfzig Silberstücke. ´Salomos Händler` belieferten auch die Könige der Hetiter und der Aramäer.