1Ce vom spune atunci? Să continuăm în păcat ca să se înmulțească harul?2În niciun caz! Noi, care am murit față de păcat, cum să mai trăim în el?!3Sau nu știți că toți cei care am fost botezați în Cristos Isus am fost botezați în moartea Lui?4Noi deci am fost înmormântați împreună cu El prin botezul în moarte, pentru ca, așa cum Cristos a fost înviat din morți prin slava Tatălui, la fel să putem umbla și noi într‑o viață înnoită.5Căci, dacă am devenit una[1] cu El printr‑o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr‑o înviere asemănătoare cu a Lui. (1 Cor 15:1)6Noi știm că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie lăsat fără putere, în așa fel încât să nu mai fim sclavi ai păcatului.7Căci, cine a murit a fost eliberat[2] de păcat.8Iar dacă am murit împreună cu Cristos, credem că vom și trăi împreună cu El,9știind că, odată înviat din morți, Cristos nu mai moare; moartea nu mai domnește asupra Lui.10Căci, prin faptul că a murit, El a murit față de păcat o dată pentru totdeauna, iar prin faptul că trăiește, El trăiește față de Dumnezeu.11La fel și voi, considerați‑vă morți față de păcat și vii față de Dumnezeu în Cristos Isus!12Așadar, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, ca să nu mai ascultați de poftele lui!13Să nu mai dați păcatului mădularele voastre ca pe niște unelte ale nedreptății, ci dați‑vă pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca pe unii vii dintre cei morți, și oferiți mădularele voastre lui Dumnezeu, ca pe niște unelte ale dreptății.14Căci păcatul nu va mai domni asupra voastră, întrucât voi nu sunteți sub Lege, ci sub har!
Sclavi ai dreptății
15Și atunci? Să păcătuim, pentru că nu suntem sub Lege, ci sub har? În niciun caz!16Nu știți că atunci când vă oferiți pe voi înșivă sclavi cuiva, ca să‑l ascultați, sunteți sclavii celui de care ascultați: fie ai păcatului, care duce la moarte, fie ai ascultării, care duce la dreptate?17Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, deși erați sclavi ai păcatului, ați ascultat din inimă de modelul de învățătură[3] căruia i‑ați fost încredințați,18ați fost eliberați de păcat și ați devenit sclavi ai dreptății!19Vorbesc în felul oamenilor, din cauza neputinței firii voastre. Așa cum v‑ați dat mădularele să fie sclave ale necurăției și fărădelegii, spre fărădelege, tot așa acum, dați‑vă mădularele ca sclave ale dreptății, spre sfințire.20Căci atunci când erați sclavi ai păcatului erați liberi în ce privește dreptatea.21Și ce roade aduceați atunci? Roade de care acum vă este rușine, pentru că sfârșitul acestor lucruri este moartea.22Însă acum, fiind eliberați de păcat și devenind sclavi ai lui Dumnezeu, rodul pe care‑l aveți este spre sfințire, iar sfârșitul este viața veșnică.23Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul lui Dumnezeu este viața veșnică în Cristos Isus, Domnul nostru.
1Was wollen wir hierzu sagen? Sollen wir denn in der Sünde beharren, damit die Gnade umso mächtiger werde? (Ro 3:5)2Das sei ferne! Wir sind doch der Sünde gestorben. Wie können wir noch in ihr leben?3Oder wisst ihr nicht, dass alle, die wir auf Christus Jesus getauft sind, die sind in seinen Tod getauft? (Gal 3:27)4So sind wir ja mit ihm begraben durch die Taufe in den Tod, auf dass, wie Christus auferweckt ist von den Toten durch die Herrlichkeit des Vaters, so auch wir in einem neuen Leben wandeln. (2 Cor 5:17; Col 2:12)5Denn wenn wir mit ihm zusammengewachsen sind, ihm gleich geworden in seinem Tod, so werden wir ihm auch in der Auferstehung gleich sein.6Wir wissen ja, dass unser alter Mensch mit ihm gekreuzigt ist, damit der Leib der Sünde vernichtet werde, sodass wir hinfort der Sünde nicht dienen. (Gal 5:24)7Denn wer gestorben ist, der ist frei geworden von der Sünde.8Sind wir aber mit Christus gestorben, so glauben wir, dass wir auch mit ihm leben werden,9und wissen, dass Christus, von den Toten erweckt, hinfort nicht stirbt; der Tod wird hinfort über ihn nicht herrschen.10Denn was er gestorben ist, das ist er der Sünde gestorben ein für alle Mal; was er aber lebt, das lebt er Gott. (Ev 9:26)11So auch ihr: Haltet euch für Menschen, die der Sünde gestorben sind und für Gott leben in Christus Jesus. (2 Cor 5:15; Gal 2:19)12So lasst nun die Sünde nicht herrschen in eurem sterblichen Leibe, und leistet seinen Begierden keinen Gehorsam. (Gen 4:7)13Auch gebt nicht der Sünde eure Glieder hin als Waffen der Ungerechtigkeit, sondern gebt euch selbst Gott hin als solche, die tot waren und nun lebendig sind, und eure Glieder Gott als Waffen der Gerechtigkeit. (Ro 12:1; Ro 13:12)14Denn die Sünde wird nicht herrschen über euch, weil ihr ja nicht unter dem Gesetz seid, sondern unter der Gnade.15Wie nun? Sollen wir sündigen, weil wir nicht unter dem Gesetz, sondern unter der Gnade sind? Das sei ferne!16Wisst ihr nicht? Wem ihr euch zu Knechten macht, um ihm zu gehorchen, dessen Knechte seid ihr und dem gehorcht ihr – entweder als Knechte der Sünde zum Tode oder als Knechte des Gehorsams zur Gerechtigkeit. (Ioan 8:34)17Gott sei aber gedankt: Ihr seid Knechte der Sünde gewesen, aber nun von Herzen gehorsam geworden der Gestalt der Lehre, an die ihr übergeben wurdet.18Denn indem ihr nun frei geworden seid von der Sünde, seid ihr Knechte geworden der Gerechtigkeit. (Ioan 8:32; Ioan 8:36)19Ich muss menschlich davon reden um der Schwachheit eures Fleisches willen: Wie ihr eure Glieder hingegeben hattet an den Dienst der Unreinheit und Ungerechtigkeit zu immer neuer Ungerechtigkeit, so gebt nun eure Glieder hin an den Dienst der Gerechtigkeit, dass sie heilig werden.20Denn als ihr Knechte der Sünde wart, da wart ihr frei von der Gerechtigkeit.21Was hattet ihr nun damals für Frucht? Früchte, derer ihr euch jetzt schämt; denn ihr Ende ist der Tod. (Ro 8:6; Ro 8:13)22Nun aber, da ihr von der Sünde frei und Gottes Knechte geworden seid, habt ihr darin eure Frucht, dass ihr heilig werdet; das Ende aber ist das ewige Leben.23Denn der Sünde Sold ist der Tod; die Gabe Gottes aber ist das ewige Leben in Christus Jesus, unserm Herrn. (Gen 2:17; Ro 5:12; Iac 1:15)