1Când Dumnezeu Se ridică, dușmanii Lui să fie împrăștiați și cei ce‑L urăsc să fugă dinaintea feței Sale.2Îi risipești precum se risipește fumul. Precum se topește ceara din cauza focului, așa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.[1]3Cei drepți însă se bucură, se veselesc înaintea lui Dumnezeu și chiuie de bucurie.4Cântați‑I lui Dumnezeu, cântați spre lauda Numelui Său! Înălțați‑L pe Cel Ce călărește pe nori[2], al Cărui Nume este DOMNUL[3]. Veseliți‑vă înaintea Lui! (Ps 77:11)5În Lăcașul Său cel sfânt, Dumnezeu este tatăl orfanilor și apărătorul văduvelor.[4]6Dumnezeu dă o familie celor însingurați și îi conduce spre belșug[5] pe prizonieri. Cei răzvrătiți însă locuiesc într‑un ținut arid.7Dumnezeule, când ai ieșit înaintea poporului Tău, când ai mărșăluit prin pustie… Selah8pământul s‑a cutremurat, cerurile au picurat înaintea lui Dumnezeu, Cel al Sinaiului[6], înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.9Dumnezeule, Tu ai legănat ca daruri de bunăvoie ploile; Tu Ți‑ai întărit moștenirea, când a fost obosită.10Adunarea Ta a locuit în ea; Tu ai pregătit bunătățile Tale pentru cel sărac, Dumnezeule!11Stăpânul a rostit un cuvânt; purtătoarele de vești sunt o mare oștire:12„Regii oștirilor fug, fug, iar cea rămasă acasă împarte prada.13Chiar în timp ce voi vă odihniți printre staule[7], aripile porumbelului sunt acoperite cu argint, iar penele lui cu aur sclipitor.“14Când i‑a împrăștiat Cel Atotputernic[8] pe regi, ningea în Țalmon.15Muntele Bașanului este un munte al lui Dumnezeu; muntele Bașanului este un munte cu multe piscuri.16Munți cu multe piscuri, de ce invidiați muntele unde Îi place lui Dumnezeu să locuiască? Cu siguranță DOMNUL va sălășlui acolo pe vecie.17Carele lui Dumnezeu sunt cu miile și cu miile de mii. Stăpânul se află printre ele, în Sinai, în Sfântul Lăcaș.[9]18Te‑ai suit în înălțime, ai luat captivă captivitatea. Ai luat daruri printre oameni, chiar și printre cei răzvrătiți, pentru ca ei, DOAMNE Dumnezeule[10], să locuiască acolo.19Binecuvântat să fie Stăpânul, Care ne poartă poverile zi de zi, Dumnezeul izbăvirii noastre. Selah20Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al izbăvirilor. De la DOMNUL, Stăpânul meu, vine scăparea de moarte.21Cu siguranță Dumnezeu va zdrobi capul dușmanilor Săi, creștetul celor ce umblă în nelegiuirile lor.22Stăpânul a zis: „Îi voi aduce înapoi din Bașan, îi voi aduce înapoi din adâncurile mării,23ca să‑ți înmoi picioarele în sânge, iar limba câinilor tăi să‑și ia partea din dușmanii tăi.“24Dumnezeule, ei privesc procesiunea intrării Tale, procesiunea a intrării Dumnezeului meu, a Împăratului meu, în Lăcașul cel sfânt.25În față merg cântăreții, urmați de cei cu instrumente, iar în centru sunt fetele cu tamburine.26Binecuvântați‑L pe Dumnezeu în adunări, pe DOMNUL – la izvoarele lui Israel![11]27Acolo se află și tânărul Beniamin, conducătorul lor, căpeteniile lui Iuda cu mulțimile lor, căpeteniile lui Zabulon, căpeteniile lui Neftali.28Dumnezeul tău te‑a făcut puternic. Arată‑ne puterea Ta, Dumnezeule, așa cum ai făcut și înainte pentru noi!29Datorită Templului Tău de la Ierusalim, regii Îți vor aduce un dar.30Mustră fiara dintre trestii, cireada de tauri dintre vițeii popoarelor, care calcă în picioare bucățile de argint! El a împrăștiat popoarele[12] care‑și găsesc plăcerea în război!31Ambasadori vor veni din Egipt; Cuș[13] va alerga cu mâinile[14] întinse spre Dumnezeu.32Regate ale pământului, cântați‑I lui Dumnezeu, cântați spre lauda Stăpânului, Selah33a Celui Ce călărește în ceruri, în cerurile veșnice! Iată, El face cu glasul Său un vuiet puternic!34Proclamați puterea lui Dumnezeu, a Cărui maiestate este peste Israel și a Cărui putere este în ceruri.35Cât de temut ești Tu, Dumnezeule, din sanctuarele Tale! Dumnezeul lui Israel, chiar El dă putere și tărie poporului! Binecuvântat să fie Dumnezeu!
1Ein Psalmlied Davids, vorzusingen.2Gott steht auf; so werden seine Feinde zerstreut, und die ihn hassen, fliehen vor ihm. (Num 10:35)3Wie Rauch verweht, so verwehen sie; wie Wachs zerschmilzt vor dem Feuer, so kommen die Frevler um vor Gott.4Die Gerechten aber freuen sich / und sind fröhlich vor Gott und freuen sich von Herzen.5Singet Gott, lobsinget seinem Namen! / Macht Bahn dem, der auf den Wolken einherfährt; er heißt HERR. Freuet euch vor ihm! (Is 57:14)6Ein Vater der Waisen und ein Helfer der Witwen ist Gott in seiner heiligen Wohnung, (Ps 10:14)7ein Gott, der die Einsamen nach Hause bringt, / der die Gefangenen herausführt, dass es ihnen wohlgehe; aber die Abtrünnigen bleiben in dürrem Lande.8Gott, als du vor deinem Volk herzogst, als du einhergingst in der Wüste, – Sela – (Ex 13:21)9da bebte die Erde, / und die Himmel troffen vor Gott – am Sinai –, vor Gott, dem Gott Israels. (Ex 19:16)10Du gabst, Gott, Regen in Fülle, und dein Erbe, das dürre war, erquicktest du,11dass deine Tiere darin wohnen konnten. Gott, du labst die Elenden in deiner Güte.12Der Herr gibt ein Wort – der Freudenbotinnen ist eine große Schar –: (Is 52:7)13Die Könige der Heerscharen fliehen, sie fliehen, und die Frauen teilen die Beute aus.14Wollt ihr zwischen den Hürden lagern? / Die Flügel der Tauben sind überzogen mit Silber, und ihre Schwingen schimmern von Gold. (Jud 5:16)15Als der Allmächtige dort Könige zerstreute, fiel Schnee auf dem Zalmon.16Ein Berg Gottes ist Baschans Gebirge, ein Gebirge, reich an Gipfeln, ist Baschans Gebirge.17Was seht ihr scheel, ihr Berge, ihr Gipfel, / auf den Berg, wo es Gott gefällt zu thronen? Ja, dort bleibt der HERR immerdar. (Ps 132:13)18Gottes Wagen sind vieltausendmal tausend; der Herr ist unter ihnen, der vom Sinai ist im Heiligtum.19Du bist aufgefahren zur Höhe und führtest Gefangne gefangen, du hast Gaben empfangen von Menschen – auch von Abtrünnigen –, auf dass Gott der HERR daselbst wohne. (Ef 4:8)20Gelobt sei der Herr täglich. Gott legt uns eine Last auf, aber er hilft uns auch[1]. Sela. (1 Cor 10:13)21Wir haben einen Gott, der da hilft, und den HERRN, einen Herrn, der vom Tode errettet.22Ja, Gott wird den Kopf seiner Feinde zerschmettern, den Schädel derer, die da fortfahren in ihrer Sünde.23Der Herr hat gesagt: Aus Baschan will ich sie wieder holen, aus der Tiefe des Meeres will ich sie holen,24dass du deinen Fuß im Blut der Feinde badest und deine Hunde es lecken.25Man sieht, Gott, wie du einherziehst, wie du, mein Gott und König, einherziehst im Heiligtum. (2 Sam 6:13; Ps 24:7)26Die Sänger gehen voran, danach die Spielleute inmitten der Mädchen, die da Pauken schlagen. (Ex 15:20)27»Lobet Gott in den Versammlungen, den HERRN, ihr vom Brunnen Israels.« (Is 48:1)28Benjamin, der Jüngste, geht ihnen voran, / dann die Fürsten Judas mit ihren Scharen, die Fürsten Sebulons, die Fürsten Naftalis.29Biete auf, Gott, deine Macht, die Macht, Gott, die du an uns bewiesen hast30von deinem Tempel her; um Jerusalems willen werden dir Könige Geschenke bringen. (Ps 72:10)31Bedrohe das Tier im Schilf, die Rotte der Stiere unter den Kälbern, den Völkern, die da zertreten um des Silbers willen. Zerstreue die Völker, die gerne Krieg führen.32Aus Ägypten werden Gesandte kommen; Kusch wird seine Hände ausstrecken zu Gott. (Is 18:7; Is 19:21; Is 45:14; Fapte 8:27)33Ihr Königreiche auf Erden, singet Gott, lobsinget dem Herrn! Sela.34Er fährt einher durch die Himmel, die von Anbeginn sind. Siehe, er lässt seine Stimme erschallen, eine gewaltige Stimme.35Gebt Gott die Macht! Seine Herrlichkeit ist über Israel und seine Macht in den Wolken.36Zu fürchten bist du, Gott, in deinem Heiligtum. / Er ist Israels Gott. Er wird dem Volk Macht und Kraft geben. Gelobt sei Gott!