1DOMNUL este lumina și mântuirea mea; de cine să mă tem? DOMNUL este refugiul vieții mele; de cine să‑mi fie frică?2Când se apropie răufăcătorii de mine ca să‑mi devoreze carnea, tocmai ei, asupritorii și dușmanii mei, se poticnesc și cad.3Chiar dacă o armată și‑ar așeza tabăra împotriva mea, inima mea nu s‑ar teme. Chiar dacă s‑ar porni război împotriva mea, chiar și atunci aș fi încrezător.4Un singur lucru cer de la DOMNUL și‑l caut cu stăruință: să locuiesc în Casa DOMNULUI în toate zilele vieții mele, ca să privesc frumusețea DOMNULUI și să‑L caut în Templul Lui.5Căci El mă va ascunde în Coliba Sa în ziua cea rea, mă va acoperi în locul tainic al Cortului Său și mă va înălța pe o stâncă.6Deja mi se înalță capul deasupra dușmanilor care sunt în jurul meu. De aceea voi aduce jertfe în Cortul Lui cu strigăte de bucurie. Voi cânta și Îl voi lăuda pe DOMNUL.7DOAMNE, ascultă‑mi glasul când Te chem, arată‑Ți bunăvoința față de mine și răspunde‑mi!8Inima îmi spune din partea Ta: „Caută fața Mea!“[1] DOAMNE, fața Ta o caut!9Nu‑Ți ascunde fața de mine, nu îndepărta cu mânie pe robul Tău! Tu ești ajutorul meu. Nu mă lăsa și nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!10Chiar dacă tatăl meu și mama mea m‑ar părăsi, DOMNUL m‑ar primi.[2]11DOAMNE, învață‑mă calea Ta, condu‑mă pe cărarea cea netedă, din cauza dușmanilor mei.12Nu mă lăsa în voia vrăjmașilor mei, căci împotriva mea se ridică niște martori mincinoși care suflă violență.13O, dacă n‑aș fi crezut că voi vedea bunătatea DOMNULUI pe pământul celor vii…!14Nădăjduiește în DOMNUL! Fii tare și încurajează‑ți inima! Nădăjduiește în DOMNUL!
1Von David. Der HERR ist mein Licht und mein Heil; vor wem sollte ich mich fürchten? Der HERR ist meines Lebens Kraft; vor wem sollte mir grauen? (Ps 56:5; Mica 7:8)2Wenn die Übeltäter an mich wollen, mich zu verschlingen, meine Widersacher und Feinde, müssen sie selber straucheln und fallen.3Wenn sich auch ein Heer wider mich lagert, so fürchtet sich dennoch mein Herz nicht; wenn sich Krieg wider mich erhebt, so verlasse ich mich auf ihn. (Ps 3:7)4Eines bitte ich vom HERRN, das hätte ich gerne: dass ich im Hause des HERRN bleiben könne mein Leben lang, zu schauen die schönen Gottesdienste[1] des HERRN und seinen Tempel zu betrachten. (Ps 26:8; Ps 42:5; Ps 63:3; Ps 84:4; Ps 84:11)5Denn er deckt mich in seiner Hütte zur bösen Zeit, / er birgt mich im Schutz seines Zeltes und erhöht mich auf einen Felsen. (Ps 31:21)6Und nun erhebt sich mein Haupt über meine Feinde, die um mich sind; so will ich opfern in seinem Zelt mit Jubel, ich will singen und Lob sagen dem HERRN.7HERR, höre meine Stimme, wenn ich rufe; sei mir gnädig und antworte mir!8Mein Herz hält dir vor dein Wort: / »Ihr sollt mein Antlitz suchen.« Darum suche ich auch, HERR, dein Antlitz. (Deut 4:29)9Verbirg dein Antlitz nicht vor mir, verstoße nicht im Zorn deinen Knecht! Denn du bist meine Hilfe; verlass mich nicht und tu die Hand nicht von mir ab, du Gott meines Heils!10Denn mein Vater und meine Mutter verlassen mich, aber der HERR nimmt mich auf.11HERR, weise mir deinen Weg und leite mich auf ebener Bahn um meiner Feinde willen. (Ps 86:11; Ps 139:24)12Gib mich nicht preis dem Willen meiner Feinde! Denn es stehen falsche Zeugen wider mich auf und tun mir Unrecht.13Ich glaube aber doch, dass ich sehen werde die Güte des HERRN im Lande der Lebendigen. (Is 38:11)14Harre des HERRN! Sei getrost und unverzagt und harre des HERRN!