1DOMNUL i‑a vorbit lui Moise, zicând:2„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când un bărbat sau o femeie face un jurământ deosebit, un jurământ de nazireat, pentru a se dedica DOMNULUI,3trebuie să se abțină de la vin și băutură tare. Să nu bea nici oțet făcut din vin, nici oțet făcut din băutură tare, să nu bea nicio băutură făcută din struguri, nici să nu mănânce struguri proaspeți sau uscați.4În toate zilele sale de nazireat să nu mănânce nimic care vine din viță, de la sâmburi până la pielița strugurelui.5În toate zilele jurământului său de nazireat să nu treacă briciul pe capul lui. El va fi sfânt până se termină perioada pentru care s‑a consacrat DOMNULUI. Să‑și lase părul să crească în voie.6În toate zilele nazireatului său pentru DOMNUL să nu se apropie de vreun mort.7Să nu se pângărească nici pentru tatăl său, nici pentru mama sa, nici pentru fratele său, nici pentru sora sa, când aceștia vor muri, pentru că semnul dedicării sale pentru Dumnezeu este pe capul lui.8În toate zilele nazireatului său să fie sfânt pentru DOMNUL.9Dar dacă un om moare pe neașteptate lângă el și astfel își pângărește capul care a fost consacrat, va trebui să‑și radă capul în ziua curățirii lui; să și‑l radă în ziua a șaptea.10Apoi, în ziua a opta, să aducă preotului, la intrarea în Cortul Întâlnirii, două turturele sau doi pui de porumbel.11Preotul s‑o aducă pe una ca jertfă pentru păcat, iar pe cealaltă ca ardere‑de‑tot și să facă ispășire pentru nazireu cu privire la păcatul făcut din cauza mortului. În aceeași zi, nazireul să‑și consacre[1] capul.12Să dedice din nou DOMNULUI zilele sale ca nazireu și să aducă un miel de un an ca jertfă pentru vină. De zilele dinainte nu se va ține seama pentru că nazireatul său a fost pângărit.13Iată care este legea nazireului în ziua când se vor împlini zilele lui de nazireat: să fie adus la intrarea Cortului Întâlnirii.14Să aducă DOMNULUI ofranda sa: un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere‑de‑tot, o mielușea de un an, fără meteahnă, ca jertfă pentru păcat, un berbec fără meteahnă, ca jertfă de pace[2],15un coș cu azime, turte din făină aleasă, amestecată cu untdelemn, turte nedospite stropite cu untdelemn, împreună cu darul lor de mâncare și jertfele lor de băutură.16Preotul să le aducă înaintea DOMNULUI, împreună cu jertfa lui pentru păcat și arderea lui de tot.17Să aducă berbecul ca jertfă de pace în cinstea DOMNULUI alături de coșul cu azime. Apoi preotul să aducă și darul lui de mâncare și jertfa lui de băutură.18Nazireul să‑și radă, la intrarea Cortului Întâlnirii, capul consacrat, să ia părul capului său care a fost consacrat și să‑l pună pe focul care este sub jertfa de pace.19Preotul să ia unul din membrele din față ale berbecului, după ce l‑a fiert, precum și o turtă nedospită din coș și o azimă și să le pună în mâinile nazireului, după ce acesta și‑a ras capul consacrat.20Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea DOMNULUI. Acestea sunt sfinte și aparțin preotului, împreună cu pieptul adus ca jertfă legănată și spata adusă drept contribuție. După aceea nazireul poate să bea vin.21Aceasta este legea pentru nazireul care face un jurământ. Așa să‑și aducă el ofranda DOMNULUI pentru nazireatul său, în afară de ceea ce poate dărui de la sine. Să facă potrivit cu jurământul pe care l‑a făcut, urmând legea nazireatului său.»“
Binecuvântarea poporului de către preoți
22DOMNUL i‑a vorbit lui Moise, zicând:23„Vorbește lui Aaron și fiilor săi și spune‑le: «Așa să‑i binecuvântați pe fiii lui Israel. Să le spuneți:24‘DOMNUL să te binecuvânteze și să te păzească!25DOMNUL să facă să strălucească fața Lui peste tine și să‑Și arate bunăvoința față de tine!26DOMNUL să‑Și înalțe fața peste tine și să‑ți dea pacea!’27Așa să pui Numele Meu peste fiii lui Israel, și Eu îi voi binecuvânta.»“
1Und der HERR redete mit Mose und sprach:2Sage den Israeliten und sprich zu ihnen: Wenn jemand, Mann oder Frau, das besondere Gelübde tut, sich dem HERRN zu weihen, (Jud 13:5; 1 Sam 1:11)3so soll er sich des Weins und starken Getränkes enthalten; Würzwein und starken Würztrank soll er auch nicht trinken, auch nichts, was aus Weinbeeren gemacht wird; er soll weder frische noch gedörrte Weinbeeren essen. (Amos 2:11; Lu 1:15)4Solange er geweiht ist, soll er nichts essen vom Ertrag des Weinstocks, von den unreifen bis zu den überreifen Trauben.5Solange sein Gelübde währt, soll kein Schermesser über sein Haupt fahren. Bis die Zeit um ist, für die er sich dem HERRN geweiht hat, ist er heilig und soll das Haar auf seinem Haupt frei wachsen lassen. (Jud 13:5)6Während der ganzen Zeit, für die er sich dem HERRN geweiht hat, soll er zu keinem Toten gehen.7Er soll sich auch nicht unrein machen beim Tode seines Vaters, seiner Mutter, seines Bruders oder seiner Schwester; denn die Weihe für seinen Gott ist auf seinem Haupt. (Lev 21:11)8Solange er geweiht ist, soll er dem HERRN heilig sein.9Wenn aber jemand neben ihm plötzlich stirbt und dadurch sein geweihtes Haupt unrein wird, so soll er sein Haupt scheren an dem Tage, da er wieder rein wird, das ist am siebenten Tage. (Num 19:11; Num 19:14; Num 19:16)10Und am achten Tage soll er zwei Turteltauben oder zwei andere Tauben zum Priester bringen vor den Eingang der Stiftshütte. (Lev 5:7)11Und der Priester soll die eine als Sündopfer und die andere als Brandopfer darbringen und ihn entsühnen, weil er sich an einem Toten verunreinigt und dadurch versündigt hat. Dann soll er sein Haupt an demselben Tage von Neuem heiligen,12dass er sich dem HERRN weihe, solange sein Gelübde währt. Und er soll ein einjähriges Lamm bringen als Schuldopfer. Aber die vorigen Tage sollen umsonst gewesen sein, weil seine Weihe ungültig geworden war.13Dies ist die Ordnung für den Gottgeweihten: Wenn die Zeit seines Gelübdes um ist, so soll man ihn vor den Eingang der Stiftshütte führen.14Und er soll dem HERRN sein Opfer bringen, ein einjähriges Lamm ohne Fehler als Brandopfer und ein einjähriges Lamm ohne Fehler als Sündopfer und einen Widder ohne Fehler als Dankopfer15und einen Korb mit ungesäuerten Kuchen von feinem Mehl, mit Öl vermengt, und ungesäuerte Fladen, mit Öl bestrichen, und was dazugehört an Speisopfern und Trankopfern.16Und der Priester soll’s vor den HERRN bringen und soll sein Sündopfer und sein Brandopfer zurichten.17Und den Widder soll er dem HERRN als Dankopfer zurichten samt dem Korbe mit dem ungesäuerten Brot und soll auch sein Speisopfer und sein Trankopfer darbringen.18Und der Geweihte soll sein geweihtes Haupt scheren vor dem Eingang der Stiftshütte und soll sein geweihtes Haupthaar nehmen und aufs Feuer werfen, das unter dem Dankopfer brennt. (Fapte 18:18)19Und der Priester soll eine gekochte Vorderkeule von dem Widder nehmen und einen ungesäuerten Kuchen aus dem Korbe und einen ungesäuerten Fladen und soll’s dem Geweihten auf seine Hände legen, nachdem er sein geweihtes Haar abgeschoren hat.20Und der Priester soll’s vor dem HERRN schwingen. Das ist der heilige Anteil für den Priester samt der Brust des Schwingopfers und der Keule des Hebopfers. Danach darf der Geweihte Wein trinken. (Ex 29:23; Ex 29:27)21Das ist die Ordnung für den Gottgeweihten, der sein Opfer dem HERRN gelobt hat, wegen seines Gelübdes, abgesehen von dem, was er sonst noch vermag. Wie er gelobt hat, soll er tun nach der Ordnung seines Gelübdes.
Der priesterliche Segen
22Und der HERR redete mit Mose und sprach:23Sage Aaron und seinen Söhnen und sprich: So sollt ihr sagen zu den Israeliten, wenn ihr sie segnet: (Lev 9:22; Deut 10:8)24Der HERR segne dich und behüte dich; (Gen 24:1; Gen 24:35; Ps 121:1)25der HERR lasse sein Angesicht leuchten über dir und sei dir gnädig; (Ex 34:6; Ps 80:4)26der HERR hebe sein Angesicht über dich und gebe dir Frieden. (Ps 69:17; Ps 85:9; Is 57:19)27So sollen sie meinen Namen auf die Israeliten legen, dass ich sie segne.