1Așa vorbește DOMNUL: „Cerurile sunt tronul Meu, iar pământul este scăunașul[1] picioarelor Mele! Unde deci Mi‑ați putea zidi voi Mie o casă? Sau unde va fi locul Meu de odihnă? (2 Cro 9:18; Ps 110:1)2Mâna Mea a făcut toate aceste lucruri și așa au luat ființă toate,“ zice DOMNUL. „Iată însă omul spre care voi privi: spre cel umil și smerit în duh, spre cel ce se cutremură la Cuvântul Meu.3Oricine înjunghie un bou nu este mai bun decât cel care omoară un om; oricine jertfește un miel nu este mai bun decât cel care rupe gâtul unui câine; oricine aduce un dar de mâncare nu este mai bun decât cel ce aduce ca jertfă sângele unui porc și oricine arde tămâie ca aducere-aminte nu este mai bun decât cel ce binecuvântează un idol. Aceștia și‑au ales propriile căi, iar sufletul lor găsește plăcere în spurcăciunile lor.4De aceea și Eu voi alege să Mă port aspru cu ei și să aduc peste ei lucrurile de care se tem, căci atunci când am chemat, niciunul n‑a răspuns, atunci când am vorbit, n‑au ascultat, ci au făcut ceea ce este rău în ochii Mei și au ales ce nu‑Mi place.“5Ascultați Cuvântul DOMNULUI, voi, care tremurați la Cuvântul Său: „Frații voștri, care vă urăsc și vă resping din cauza Numelui Meu, au zis: «Să fie slăvit DOMNUL! Să vă vedem bucuria!» Totuși, ei vor fi făcuți de rușine.6Ascultați! Un zgomot se aude din cetate! Un glas se aude din Templu! Este glasul DOMNULUI, răsplătind din plin dușmanilor Săi!7Înainte de a simți dureri, ea a născut; înainte ca durerile să‑i vină, ea a născut un fiu!8Cine a mai auzit una ca asta?! Cine a mai văzut asemenea lucruri?! Se poate naște oare o țară într‑o singură zi?! Se poate oare ca un neam să fie adus la viață așa, într‑o clipă?! Și totuși, abia au apucat‑o durerile, că Sionul și‑a și născut fiii.9Să aduc până la clipa nașterii și să nu las să se nască?! zice DOMNUL. Să opresc oare nașterea, Eu, Care fac să se nască?! zice Dumnezeul tău.10Bucurați‑vă împreună cu Ierusalimul și veseliți‑vă cu el, toți cei ce‑l iubiți! Tresăltați de bucurie împreună cu el, toți cei ce l‑ați bocit,11ca să fiți hrăniți și săturați la sânul lui mângâietor, ca să beți din plin și să vă desfătați de abundența gloriei lui!“12Căci așa vorbește DOMNUL: „Iată‑Mă gata să întind spre el pacea[2], asemenea unui râu[3], și bogăția neamurilor, asemenea unui șuvoi care se revarsă! Veți fi alăptați și purtați pe brațe, veți fi dezmierdați pe genunchi.13Așa cum o mamă își mângâie copilul, așa vă voi mângâia și Eu și veți fi mângâiați în Ierusalim.“14Când veți vedea aceasta, inima vi se va bucura, iar trupul vi se va revigora asemenea ierbii proaspete; se va cunoaște atunci că mâna DOMNULUI este cu robii Săi, iar mânia Sa este împotriva dușmanilor Săi.15Căci, iată, DOMNUL vine într‑un foc, iar carele Sale sunt ca o vijelie! El vine ca să răsplătească, dezlănțuindu‑Și mânia printr‑o aprigă furie și mustrarea, prin flăcări de foc.16Căci prin foc și sabie Își va aduce DOMNUL judecata asupra tuturor oamenilor și mulți vor fi cei uciși de DOMNUL.17„Cei ce se sfințesc și se curățesc pentru a intra în grădini, mergând unul câte unul[4] în mijlocul celor ce mănâncă atât carne de porc, cât și spurcăciuni și șoareci, vor pieri împreună, zice DOMNUL.18Căci din cauza faptelor și a gândurilor lor[5] vin să adun toate neamurile și limbile. Ele vor veni și vor vedea slava Mea!19Voi pune un semn între ei și voi trimite pe unii dintre supraviețuitori la neamuri: la Tarșiș, la Put și la Lud[6] – iscusiți în mânuirea arcului – la Tubal și la Iavan[7], până în insulele îndepărtate, care n‑au auzit vorbindu‑se de Mine și nici nu Mi‑au văzut slava. Ei vor vesti slava Mea printre neamuri. (Gen 10:13)20Ei îi vor aduce din mijlocul tuturor neamurilor pe toți frații voștri ca dar de mâncare pentru DOMNUL. Îi vor aduce pe cai, în care, în căruțe, pe catâri și pe cămile, la muntele Meu cel sfânt, zice DOMNUL, așa cum fiii lui Israel aduc un dar de mâncare într‑un vas curat la Casa DOMNULUI.21Iar pe unii dintre ei îi voi lua ca preoți și leviți, zice DOMNUL.22Căci așa cum cerurile cele noi și pământul cel nou, pe care le fac, vor dăinui înaintea Mea, zice DOMNUL, tot așa vor dăinui și sămânța[8] și numele vostru. (Is 53:10)23De la o lună nouă la cealaltă și de la un Sabat la celălalt, orice făptură va veni și Mi se va închina, zice DOMNUL.24Vor ieși și vor vedea cadavrele celor ce s‑au răzvrătit împotriva Mea. Căci viermele lor nu va muri, focul lor nu se va stinge și vor fi pricină de repulsie pentru orice făptură.“
1So spricht der HERR: Der Himmel ist mein Thron und die Erde der Schemel meiner Füße! Was ist denn das für ein Haus, das ihr mir bauen könntet, oder welches ist die Stätte, da ich ruhen sollte? (1 Re 8:27; Pl 2:1; Fapte 7:49; Fapte 17:24)2Meine Hand hat alles gemacht, was da ist, spricht der HERR. Ich sehe aber auf den Elenden und auf den, der zerbrochenen Geistes ist und der erzittert vor meinem Wort. (Ps 51:19; Is 57:15)3Wer einen Stier schlachtet, gleicht dem, der einen Mann erschlägt; wer ein Schaf opfert, gleicht dem, der einem Hund das Genick bricht; wer ein Speisopfer bringt, gleicht dem, der Schweineblut spendet; wer Weihrauch anzündet, gleicht dem, der Götzen verehrt: Wahrlich, wie sie Lust haben an ihren eigenen Wegen und ihre Seele Gefallen hat an ihren Gräueln, (1 Sam 15:22)4so will auch ich Lust daran haben, dass ich ihnen wehe tue, und ich will über sie kommen lassen, wovor ihnen graut. Denn ich rief und niemand antwortete, ich redete und sie hörten nicht und taten, was mir nicht gefiel, und hatten ihre Lust an dem, woran ich kein Wohlgefallen hatte. (Is 65:12)
Heil und Gericht
5Hört des HERRN Wort, die ihr erzittert vor seinem Wort: Es sprechen eure Brüder, die euch hassen und verstoßen um meines Namens willen: »Lasst doch den HERRN sich verherrlichen, dass wir eure Freude mit ansehen«, – doch sie sollen zuschanden werden. (Lu 6:22)6Horch, Lärm aus der Stadt! Horch, vom Tempel her! Horch, der HERR vergilt seinen Feinden!7Ehe sie Wehen bekommt, hat sie geboren; ehe sie in Kindsnöte kommt, hat sie einen Knaben geboren.8Wer hat solches je gehört? Wer hat solches je gesehen? Ward ein Land an einem Tage geboren? Ist ein Volk auf einmal zur Welt gekommen? Kaum in Wehen, hat Zion schon ihre Kinder geboren.9Sollte ich das Kind den Mutterschoß durchbrechen und nicht auch geboren werden lassen?, spricht der HERR. Sollte ich, der gebären lässt, den Schoß verschließen?, spricht dein Gott. (Is 37:3)10Freuet euch mit Jerusalem und seid fröhlich über die Stadt, alle, die ihr sie lieb habt! Freuet euch mit ihr, alle, die ihr über sie traurig gewesen seid.11Denn nun dürft ihr saugen und euch satt trinken an den Brüsten ihres Trostes; denn nun dürft ihr reichlich trinken und euch erfreuen an ihrer vollen Mutterbrust. (Is 60:16)12Denn so spricht der HERR: Siehe, ich breite aus bei ihr den Frieden wie einen Strom und den Reichtum der Völker wie einen überströmenden Bach. Da werdet ihr saugen, auf dem Arm wird man euch tragen und auf den Knien euch liebkosen. (Is 60:4)13Ich will euch trösten, wie einen seine Mutter tröstet; ja, ihr sollt an Jerusalem getröstet werden. (Ps 131:2)14Ihr werdet’s sehen und euer Herz wird sich freuen, und euer Gebein soll grünen wie Gras. Dann wird man erkennen die Hand des HERRN an seinen Knechten und den Zorn an seinen Feinden.15Denn siehe, der HERR wird kommen mit Feuer und seine Wagen wie ein Wetter, dass er vergelte im Grimm seines Zorns und mit Schelten in Feuerflammen. (Ps 50:3; Apo 19:11)16Denn der HERR wird durchs Feuer richten und durch sein Schwert alles Fleisch, und der vom HERRN Getöteten werden viele sein.17Die sich heiligen und reinigen bei den Gärten für den einen, der in der Mitte ist, und die Schweinefleisch essen, gräuliches Getier und Mäuse, die sollen miteinander weggerafft werden, spricht der HERR. (Is 65:3; Ez 8:11)18Ich kenne ihre Werke und ihre Gedanken und komme, um alle Völker und Zungen zu versammeln, dass sie kommen und meine Herrlichkeit sehen.19Und ich will ein Zeichen unter ihnen aufrichten und einige von ihnen, die errettet sind, zu den Völkern senden, nach Tarsis, nach Pul und Lud, nach Meschech, Tubal und Jawan und zu den fernen Inseln, wo man nichts von mir gehört hat und die meine Herrlichkeit nicht gesehen haben; und sie sollen meine Herrlichkeit unter den Völkern verkündigen. (Mat 28:19)20Und sie werden alle eure Brüder aus allen Völkern herbringen dem HERRN zum Weihgeschenk auf Rossen und Wagen, in Sänften, auf Maultieren und Dromedaren nach Jerusalem zu meinem heiligen Berge, spricht der HERR, gleichwie die Israeliten die Opfergaben in reinem Gefäße zum Hause des HERRN bringen. (Is 60:3)21Und ich will auch aus ihnen Priester und Leviten nehmen, spricht der HERR.22Denn wie der neue Himmel und die neue Erde, die ich mache, vor mir Bestand haben, spricht der HERR, so soll auch euer Geschlecht und Name Bestand haben. (Is 65:17)23Und alles Fleisch wird einen Neumond nach dem andern und einen Sabbat nach dem andern kommen, um vor mir anzubeten, spricht der HERR. (Num 10:10)24Und sie werden hinausgehen und schauen die Leichname derer, die von mir abtrünnig waren; denn ihr Wurm wird nicht sterben, und ihr Feuer wird nicht verlöschen, und sie werden allem Fleisch ein Gräuel sein. (Mar 9:48)