Isaia 34 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Judecată împotriva neamurilor

1 Apropiați‑vă, neamuri, și ascultați! Luați aminte, popoare! Să audă pământul și cei care‑l umplu, lumea și tot ce se trage din ea! 2 DOMNUL este mânios pe toate neamurile și furios pe toate oștirile lor. El le nimicește cu desăvârșire^[1], le dă spre a fi măcelărite. 3 Morții lor vor fi aruncați; cadavrele lor vor răspândi un miros greu, iar munții vor șiroi de sângele lor. 4 Toată oștirea cerurilor se va descompune și cerurile însele vor fi înfășurate ca un sul. Toată oștirea lor va cădea asemenea frunzei veștejite a viței și asemenea smochinei stricate din pom. 5 „Sabia Mea s‑a îmbătat în ceruri; iată, ea coboară asupra Edomului, asupra poporului pe care l‑am dat judecății spre nimicire.“ 6 Sabia DOMNULUI este scăldată în sânge; este unsă cu grăsime, cu sângele mieilor și al țapilor și cu grăsimea rinichilor berbecilor. Căci DOMNUL aduce o jertfă la Boțra și face un mare măcel în Edom. 7 Bivolii sălbatici vor cădea împreună cu ei și tăurașii împreună cu taurii puternici. Țara lor va fi scăldată în sânge, iar pulberea lor va fi îmbibată de grăsime. 8 Căci DOMNUL are o zi a răzbunării, un an al răsplătirii pentru cauza Sionului. 9 Pâraiele^[2] Edomului vor fi prefăcute în rășină, iar pulberea lui în sulf. Țara lui va fi ca rășina aprinsă! 10 Nu se va stinge nici noaptea, nici ziua, iar fumul ei se va înălța veșnic. Din generație în generație va rămâne pustie și nimeni nu va mai trece vreodată prin ea. 11 Ciușul și cucuveaua o vor stăpâni; bufnița și corbul^[3] își vor face cuib acolo. El va întinde peste ea funia de măsură a pustiului și măsura de greutate a golului. 12 Nobilii Edomului nu vor mai avea nimic acolo care să poată fi numit împărăție; toți conducătorii lui vor ajunge o nimica. 13 Spini vor crește în palatele lor, urzici și mărăcini vor răsări în fortărețele lor. Va deveni vizuină pentru șacali și adăpost pentru struți. 14 Animalele pustiei se vor întâlni cu hienele, iar țapii sălbatici se vor chema unul pe altul. De asemenea, animalul de noapte^[4] se va culca și își va găsi un loc de odihnă acolo. 15 Bufnița își va face cuibul acolo și va depune ouă, le va cloci și își va strânge puii sub umbra aripilor sale. Șoimii se vor aduna și ei, fiecare cu perechea lui. 16 Cercetați sulul DOMNULUI și citiți! Niciuna dintre acestea nu va lipsi; niciuna nu va fi fără perechea ei, căci gura DOMNULUI a poruncit și Duhul Său le‑a adunat împreună. 17 El a aruncat sorții pentru ele și mâna Sa le‑a împărțit pământul cu funia de măsurat; ele îl vor stăpâni pentru totdeauna și‑l vor locui din generație în generație.

Lutherbibel 2017

de la Deutsche Bibelgesellschaft

Gericht über Edom

1 Kommt herzu, ihr Völker, und höret; ihr Nationen, merkt auf! Die Erde höre zu und was sie füllt, der Erdkreis und was darauf lebt! 2 Denn der HERR ist zornig über alle Völker und ergrimmt über all ihre Heere. Er hat sie mit dem Bann belegt und zur Schlachtung dahingegeben. (Is 63:6) 3 Und ihre Erschlagenen werden hingeworfen werden, dass der Gestank von ihren Leichnamen aufsteigen wird und die Berge von ihrem Blut fließen. (Ioel 2:20) 4 Und alles Heer des Himmels wird dahinschwinden, und der Himmel wird zusammengerollt werden wie eine Buchrolle, und all sein Heer wird hinwelken, wie ein Blatt verwelkt am Weinstock und wie ein dürres Blatt am Feigenbaum. (Apo 6:13) 5 Denn mein Schwert ist trunken im Himmel, und siehe, es wird herniederfahren auf Edom und auf das Volk, das ich mit dem Bann belegt habe zum Gericht. (Deut 32:41; Ier 49:7) 6 Des HERRN Schwert ist voll Blut und trieft von Fett, vom Blut der Lämmer und Böcke, vom Nierenfett der Widder. Denn der HERR hält ein Schlachten in Bozra und ein großes Opfer im Lande Edom. (Is 63:1) 7 Da werden Wildstiere mit ihnen niedersinken und junge Stiere samt den Büffeln. Und ihr Land wird trunken werden von Blut, und die Erde wird triefen von Fett. 8 Denn es kommt der Tag der Rache des HERRN und das Jahr der Vergeltung, um Zion zu rächen. (Is 35:4; Is 61:2; Is 63:4) 9 Da werden Edoms Bäche zu Pech werden und seine Erde zu Schwefel; ja, sein Land wird zu brennendem Pech werden, (Gen 19:24) 10 das weder Tag noch Nacht verlöschen wird, sondern immer wird Rauch von ihm aufgehen. Und es wird verwüstet sein von Geschlecht zu Geschlecht, dass niemand hindurchgehen wird auf ewige Zeiten, 11 sondern Eulen und Igel werden’s in Besitz nehmen, Nachteulen und Raben werden dort wohnen. Und er wird die Messschnur darüberspannen, dass es verwüstet werde, und das Bleilot werfen, dass es öde sei. (Is 14:23; Tef 2:14) 12 Seine Edlen sind nicht mehr, die dort das Königtum ausrufen. Und alle seine Fürsten werden ein Ende haben. 13 Dornen werden wachsen in seinen Palästen, Nesseln und Disteln in seinen Schlössern; und es wird eine Behausung sein der Schakale und eine Stätte für die Strauße. (Is 13:21; Is 35:7) 14 Da werden Wüstentiere und wilde Hunde einander treffen, und ein Bocksgeist wird dem andern begegnen. Auch Lilit^[1] wird dort hausen und ihre Stätte finden. 15 Da wird auch die Natter nisten, ihre Eier legen und sie ausbrüten. Auch die Raubvögel werden dort zusammenkommen. Keines vermisst das andere. 16 Sucht nun in dem Buch des HERRN und lest! Keines von ihnen wird fehlen. Denn sein Mund hat es geboten und sein Geist sie zusammengebracht. 17 Er hat ihnen das Los geworfen, und seine Hand hat es unter sie ausgeteilt mit der Messschnur, dass sie das Land besitzen auf ewige Zeiten und darin wohnen von Geschlecht zu Geschlecht. (Is 60:21)