Judecată împotriva conducătorilor, a preoților și a profeților corupți
1Vai de acea cunună, mândria bețivilor din Efraim, și de floarea ofilită, frumusețea ei glorioasă, așezată pe culmea văii mănoase a celor doborâți de vin!2Iată, Stăpânul are pe cineva puternic și tare! Ca o furtună cu grindină, distrugătoare, ca o ploaie torențială și ca un potop puternic, o va trânti la pământ cu mâna sa.3Cununa mândră a bețivilor din Efraim va fi călcată în picioare,4iar floarea ofilită, frumusețea ei glorioasă, așezată pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină coaptă înainte de culesul roadelor; oricine o vede o înghite imediat ce pune mâna pe ea.5În ziua aceea, DOMNUL Oștirilor va fi o coroană glorioasă, o ghirlandă frumoasă pentru rămășița poporului Său;6va fi un duh de dreptate pentru cel ce stă pe scaunul de judecată și tărie pentru cei ce alungă dușmanul din fața porților.7Dar și aceștia se clatină de vin și amețesc din cauza băuturilor tari: preot și profet se clatină de băuturi tari, sunt zăpăciți de vin; sunt amețiți de băuturi tari, se clatină când au vedenii și se împiedică când dau sentința.8Toate mesele sunt pline de vomă, nu este niciun loc care să nu fie murdar.9„Pe cine învață El cunoașterea? Cui explică El mesajul? Unora înțărcați de curând? Unora tocmai luați de la sân?10El dă poruncă după poruncă, poruncă după poruncă, regulă după regulă, regulă după regulă, puțin aici, puțin acolo[1].“11De aceea, prin buze încâlcite și într‑o altă limbă, va vorbi El acestui popor,12celor cărora le‑a zis: „Iată locul de odihnă! Lăsați‑l pe cel ostenit să se odihnească! Aici este odihna!“ Dar ei n‑au vrut să asculte.13De aceea, pentru ei, Cuvântul DOMNULUI va fi: poruncă după poruncă, poruncă după poruncă, regulă după regulă, regulă după regulă puțin aici, puțin acolo, pentru ca, mergând, să cadă pe spate, să fie zdrobiți, să fie prinși în laț și capturați.14De aceea, ascultați Cuvântul DOMNULUI, oameni ai batjocurii, cei ce stăpâniți peste poporul acesta care este în Ierusalim!15Voi ați zis: „Am încheiat un legământ cu Moartea și am făcut o înțelegere cu Locuința Morților. Urgia năvalnică va trece fără să ne atingă, căci ne‑am făcut din minciună adăpost și din înșelăciune – ascunzătoare.“16De aceea, așa vorbește Stăpânul DOMN: „Iată, așez în Sion o Piatră, o Piatră încercată, o Piatră din capul unghiului, prețioasă, o Temelie sigură! Cel ce crede nu se va grăbi[2].17Eu voi face din judecată o funie de măsură și din dreptate un fir de plumb. Grindina îți va mătura adăpostul făcut din minciună, iar apele îți vor inunda ascunzătoarea.18Legământul vostru cu Moartea va fi anulat, iar înțelegerea voastră cu Locuința Morților va cădea. Când va trece urgia năvalnică, veți fi striviți de ea.19Ori de câte ori va trece, vă va apuca, căci va trece dimineață de dimineață, zi de zi și noapte de noapte!“ Înțelegerea acestui mesaj nu va fi decât o pricină de groază.20Căci patul este prea scurt să te întinzi pe el, iar învelitoarea prea îngustă să te înfășori cu ea.21DOMNUL Se va ridica așa cum a făcut‑o pe muntele Perațim, Se va mânia ca în valea Ghivon, ca să‑Și facă lucrarea, lucrarea Sa neobișnuită, ca să‑Și îndeplinească slujba, slujba Sa ciudată.22Acum dar, nu mai batjocoriți, ca nu cumva lanțurile voastre să se întărească și mai mult, fiindcă am auzit de la Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, o hotărâre de distrugere a întregii țări.23Luați aminte și ascultați glasul meu! Fiți atenți și ascultați rostirea mea!24Oare plugarul ară toată ziua pentru a semăna? Oare tot timpul își brăzdează și își grăpează pământul?25Când i‑a netezit suprafața, oare nu împrăștie apoi mărar, nu seamănă chimion? Nu plantează grâul în rânduri[3], orzul într‑un loc anume[4] și secara albă la marginea lui?26Dumnezeul lui îl instruiește corect. El îl învață!27Mărarul nu se treieră cu treierătoarea, nici chimionul nu se calcă cu tăvălugul, ci mărarul se bate cu un băț, iar chimionul cu o nuia.28Grânele pentru pâine sunt zdrobite, dar nu se treieră la nesfârșit. Omul pune în mișcare roata carului și caii, dar nu sfărâmă grânele.29Și lucrul acesta vine tot de la DOMNUL Oștirilor, Care este minunat în sfat și măreț în înțelepciune.
1Weh der prächtigen Krone der Trunkenen von Ephraim, der welken Blume seiner herrlichen Zierde hoch über dem fetten Tal derer, die vom Wein taumeln! (Is 5:22)2Siehe, einen Starken und Mächtigen hält der Herr bereit; wie Hagelsturm, wie verderbliches Wetter, wie Wasserflut, die mächtig einreißt, wirft er zu Boden mit Gewalt. (2 Re 17:5)3Mit Füßen wird zertreten die prächtige Krone der Trunkenen von Ephraim.4Und die welke Blume seiner herrlichen Zierde hoch über dem fetten Tal wird sein wie eine Frühfeige vor dem Sommer, die einer erspäht und flugs aus der Hand verschlingt.5Zu der Zeit wird der HERR Zebaoth eine zierende Krone sein und ein herrlicher Kranz für den Rest seines Volks (Is 7:3; Is 10:20)6und ein Geist des Rechts für den, der zu Gericht sitzt, und eine Kraft denen, die den Kampf gegen das Tor zurückschlagen.
Gericht über die Priester und Propheten in Jerusalem
7Aber auch diese sind vom Wein toll geworden und taumeln vom Bier. Priester und Propheten sind toll vom Bier, sind im Wein ersoffen. Sie taumeln vom Bier, sie sind toll beim Weissagen und wanken beim Rechtsprechen.8Denn alle Tische sind voll Gespei und Unflat an allen Orten! (Is 19:14)9Wen will denn der Priester Erkenntnis lehren, wem der Prophet Offenbarung deuten? Denen, die entwöhnt sind von der Milch, denen, die von der Brust abgesetzt sind?10Denn sie sagen: »Zawlazaw zawlazaw, kawlakaw kawlakaw[1], hier ein wenig, da ein wenig!«11Ja, Gott wird mit stammelnder Lippe und fremder Zunge reden zu diesem Volk, (Deut 28:49; Is 33:19; Ier 5:15; 1 Cor 14:21)12er, der zu ihnen gesagt hat: »Das ist die Ruhe, schafft Ruhe den Müden; und das ist die Erquickung!« Aber sie wollten nicht hören. (Is 30:15; Ier 6:16; Mat 11:28)13Darum wird für sie des HERRN Wort zu »Zawlazaw zawlazaw, kawlakaw kawlakaw, hier ein wenig, da ein wenig«, dass sie hingehen und rücklings fallen, zerbrochen, verstrickt und gefangen werden. (Is 8:15)14So höret nun des HERRN Wort, ihr Spötter, die ihr herrscht über dies Volk, das in Jerusalem ist.15Ihr sprecht: Wir haben mit dem Tod einen Bund geschlossen und mit dem Totenreich einen Vertrag gemacht. Wenn die brausende Flut kommt, wird sie uns nicht treffen; denn wir haben Lüge zu unsrer Zuflucht und Trug zu unserm Schutz gemacht.16Darum spricht Gott der HERR: Siehe, ich lege in Zion einen Grundstein, einen bewährten Stein, einen kostbaren Eckstein, der fest gegründet ist. Wer glaubt, der flieht nicht.[2] (Ps 118:22; Is 7:9; Ro 9:33; Ro 10:11; Ef 2:20; 1 Pe 2:6)17Und ich will das Recht zur Richtschnur und die Gerechtigkeit zur Waage machen. So wird Hagel die Zuflucht in der Lüge zerschlagen, und Wasser sollen den Schutz wegschwemmen,18dass hinfalle euer Bund mit dem Tode und euer Vertrag mit dem Totenreich nicht bestehen bleibe. Wenn die brausende Flut kommt, wird sie euch zermalmen;19sooft sie kommt, wird sie euch erfassen. Denn Morgen für Morgen wird sie kommen, des Tags und des Nachts. Da wird man nur mit Entsetzen Offenbarung deuten.20Denn das Bett ist zu kurz, um sich auszustrecken, und die Decke zu schmal, um sich dreinzuschmiegen.21Denn der HERR wird sich aufmachen wie am Berge Perazim und toben wie im Tal Gibeon, dass er sein Werk vollbringe, aber fremd ist sein Werk, und dass er seine Tat tue, aber seltsam ist seine Tat! (Ios 10:10; 2 Sam 5:20; 1 Cro 14:11; 1 Cro 14:16)22So lasst nun euer Spotten, auf dass eure Bande nicht fester werden; denn ich habe von einem Verderben gehört, das von Gott, dem HERRN Zebaoth, beschlossen ist über die ganze Erde. (Is 10:22)
Das Gleichnis vom Bauern
23Nehmt zu Ohren und hört meine Stimme, merkt auf und hört meine Rede:24Pflügt oder gräbt oder eggt denn ein Ackermann immerfort seinen Acker zur Saat?25Ist’s nicht so: Wenn er ihn geebnet hat, dann streut er Dill und wirft Kümmel und sät Weizen und Gerste, ein jedes, wohin er’s haben will, und Dinkel an den Rand?26So unterweist ihn sein Gott und lehrt ihn, wie es recht sei.27Auch drischt man den Dill nicht mit Dreschschlitten und lässt auch nicht die Walze über den Kümmel gehen, sondern den Dill schlägt man aus mit einem Stabe und den Kümmel mit einem Stecken.28Zermalmt man etwa das Getreide? Nein, endlos drischt man’s nicht. Man lässt seine Dreschwalze und seine Pferde darüber gehen, aber zermalmt es nicht.29Auch das kommt her vom HERRN Zebaoth; sein Rat ist wunderbar, und er führt es herrlich hinaus. (Is 9:5)