1O rostire cu privire la Babilon, pe care a văzut‑o Isaia, fiul lui Amoț.2„Ridicați un steag pe un munte pleșuv și strigați tare la ei! Faceți‑le semn cu mâna să intre pe porțile nobililor!3Eu Însumi am poruncit sfinților Mei și Mi‑am chemat vitejii – pe cei ce se bucură de măreția Mea – să‑Mi ducă la îndeplinire mânia.“4Un tumult se aude pe munți, ca al unui popor numeros. Un vuiet de împărății, de neamuri adunându‑se. DOMNUL Oștirilor Își strânge oștirea pentru luptă.5Ei vin dintr‑o țară îndepărtată, de la marginea cerurilor. DOMNUL și uneltele mâniei Sale vin ca să distrugă întreaga țară.6Gemeți, căci ziua DOMNULUI este aproape! Va veni ca o devastare din partea Celui Atotputernic[1].7De aceea toate mâinile vor slăbi, inima oricărui om se va înmuia8și toți se vor îngrozi. Chinurile și durerile îi vor apuca și se vor zvârcoli ca o femeie în travaliu. Se vor uita îngroziți unul la altul, cu fețele înroșite.9Iată, vine ziua DOMNULUI, o zi a cruzimii! Vine cu mânie și urgie aprinsă, pentru a face din țară un pustiu și pentru a nimici păcătoșii din ea.10Stelele cerurilor și constelațiile lor nu‑și vor mai arăta lumina; soarele va fi întunecat la răsăritul lui, iar luna nu‑și va mai trimite lumina.11„Voi pedepsi lumea pentru răutatea ei și pe cei răi pentru nelegiuirea lor. Voi pune capăt mândriei celor aroganți și voi doborî trufia celor groaznici.12Îl voi face pe om mai rar decât aurul pur, și pe oameni mai rari decât aurul de Ofir.13Pentru aceasta, voi face să se cutremure cerurile, iar pământul se va zgudui din temelii din cauza furiei DOMNULUI Oștirilor, în ziua aprigei Lui mânii.14Se va‑ntâmpla că, asemenea unei gazele urmărite sau a unei turme fără păstor, fiecare se va întoarce la poporul lui, fiecare va fugi în țara lui.15Oricine va fi găsit va fi străpuns și oricine va fi capturat va cădea ucis de sabie.16Copiii lor vor fi zdrobiți în bucăți înaintea ochilor lor, casele lor vor fi jefuite, iar soțiile lor vor fi necinstite.17Iată, îi voi stârni împotriva lor pe mezi, cărora nu le va păsa de argint și nu‑și vor găsi plăcerea în aur.18Arcurile lor îi vor străpunge pe cei tineri. De rodul pântecului nu vor avea milă, iar copiii nu vor găsi îndurare în ochii lor.19Iar Babilonul, frumusețea împărățiilor, splendoarea măreției caldeenilor, va arăta ca Sodoma și Gomora în vremea când le‑a distrus Dumnezeu.[2]20Nu va mai fi locuit niciodată, nu va mai sălășlui nimeni în el pentru tot restul generațiilor. Niciun arab nu‑și va întinde cortul acolo și niciun păstor nu‑și va odihni turma în acel loc.21Ci animalele deșertului vor sta acolo: șacalii[3] îi vor umple casele, struții vor locui acolo, iar țapii sălbatici vor zburda în acel loc.22Hienele vor urla în palatele sale, iar șacalii – în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape, și zilele nu‑i vor fi prelungite.“
1(Kap 13,1–14,32: vgl. Kap 21,1-10 Dies ist die Last[1] für Babel, die Jesaja, der Sohn des Amoz, geschaut hat: (Is 47:1; Ier 23:33; Ier 50:1)2Auf kahlem Berge erhebt das Banner, ruft laut ihnen zu, winkt mit der Hand, dass sie einziehen durch die Tore der Fürsten.3Ich habe meine Geheiligten aufgeboten und meine Starken gerufen zu meinem Zorngericht; sie jauchzen über meine Herrlichkeit.4Es ist Geschrei und Lärm auf den Bergen wie von einem großen Volk, Geschrei und Getümmel von den versammelten Königreichen der Völker. Der HERR Zebaoth rüstet ein Heer zum Kampf.5Sie kommen aus fernen Landen, vom Ende des Himmels, ja, der HERR selbst samt den Werkzeugen seines Zorns, um zu verderben die ganze Erde.6Heulet, denn des HERRN Tag ist nahe; er kommt wie eine Verwüstung vom Allmächtigen. (Ioel 1:15; Ioel 2:1; Obad 1:15)7Darum werden alle Hände schlaff, und aller Menschen Herz wird feige sein.8Schrecken, Angst und Schmerzen wird sie ankommen, es wird ihnen bange sein wie einer Gebärenden. Einer wird sich vor dem andern entsetzen, feuerrot werden ihre Angesichter sein.9Siehe, des HERRN Tag kommt, grausam, voll Grimm und glühendem Zorn, die Erde zu verwüsten und die Sünder von ihr zu vertilgen.10Denn die Sterne am Himmel und sein Orion scheinen nicht hell, die Sonne geht finster auf, und der Mond gibt keinen Schein. (Ez 32:7; Ioel 2:10; Amos 5:8; Mat 24:29)11Ich will den Erdkreis heimsuchen um seiner Bosheit willen und die Gottlosen um ihrer Missetat willen und will dem Hochmut der Stolzen ein Ende machen und die Hoffart der Gewaltigen demütigen,12dass ein Mann kostbarer sein soll als feinstes Gold und ein Mensch wertvoller als Goldstücke aus Ofir.13Darum will ich den Himmel zittern lassen, die Erde soll beben und von ihrer Stätte weichen durch den Grimm des HERRN Zebaoth, am Tage seines glühenden Zorns.14Und sie sollen sein wie eine verscheuchte Gazelle und wie eine Herde ohne Hirten, dass sich ein jeder zu seinem Volk kehren und ein jeder in sein Land fliehen wird.15Wer da gefunden wird, wird erstochen, und wen man aufgreift, wird durchs Schwert fallen.16Es sollen auch ihre Kinder vor ihren Augen zerschmettert, ihre Häuser geplündert und ihre Frauen geschändet werden. (Ps 137:8; Pl 5:11)17Siehe, ich will die Meder gegen sie erwecken, die nicht Silber suchen oder nach Gold fragen,18sondern die jungen Männer mit Bogen erschießen und sich der Frucht des Leibes nicht erbarmen und die Kinder nicht schonen.19So soll Babel, das schönste unter den Königreichen, die herrliche Pracht der Chaldäer, zerstört werden von Gott wie Sodom und Gomorra, (Gen 19:24; Is 1:7)20dass man hinfort nicht mehr da wohne noch jemand da bleibe für und für, dass auch Araber dort keine Zelte aufschlagen noch Hirten ihre Herden lagern lassen,21sondern Wüstentiere werden sich da lagern, und ihre Häuser werden voll Eulen sein; Strauße werden da wohnen, und Bocksgeister werden da hüpfen, (Is 34:13)22und wilde Hunde werden in ihren Palästen heulen und Schakale in den Schlössern der Lust. Ihre Zeit wird bald kommen, und ihre Tage lassen nicht auf sich warten.