1După aceea, Isus a călătorit prin Galileea. Nu voia să călătorească prin Iudeea, pentru că iudeii căutau să‑L omoare.2Sărbătoarea iudeilor, cea a Corturilor[1], era aproape. (Lev 23:33; Deut 16:13; Zah 14:16)3Prin urmare, frații Lui I‑au zis: – Pleacă de aici și du‑Te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci!4Căci nimeni nu face ceva pe ascuns când caută să devină cunoscut. Dacă faci aceste lucruri, arată‑Te lumii!5Căci nici chiar frații Lui nu credeau în El.6Atunci Isus le‑a zis: – Vremea Mea n‑a sosit încă, dar vouă vremea vă este întotdeauna prielnică!7Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea și anume că lucrările ei sunt rele.8Suiți‑vă voi la sărbătoare. Eu încă nu Mă sui la sărbătoarea aceasta, pentru că nu Mi s‑a împlinit încă vremea.9Și zicând aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus la Sărbătoarea Corturilor
10Însă, după ce frații Lui s‑au suit la sărbătoare, S‑a suit și El, dar nu pe față, ci mai pe ascuns.11La sărbătoare, iudeii Îl căutau și se întrebau: „Unde este Acela?“12Era multă rumoare[2] în mulțime cu privire la El. Unii ziceau: „Este un Om bun!“ Alții ziceau: „Nu, ci duce în rătăcire mulțimea!“13Totuși, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea deschis despre El.14Când sărbătoarea era deja la jumătate, Isus S‑a suit la Templu și a început să dea învățătură.15Iudeii erau uimiți și se întrebau: – Cum de știe Acesta atâta învățătură fără să fi învățat?!16Atunci Isus le‑a răspuns și a zis: – Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui Ce M‑a trimis.17Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaște dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.18Cel ce vorbește de la el caută slava lui însuși. Dar cel ce caută slava celui ce l‑a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate.19Oare nu v‑a dat Moise Legea? Și totuși niciunul dintre voi nu respectă[3] Legea! De ce căutați să Mă omorâți?20Mulțimea a răspuns: – Ai demon! Cine caută să Te omoare?!21Isus a răspuns și le‑a zis: – O lucrare am făcut și toți sunteți uimiți.22Totuși, Moise v‑a dat circumcizia – nu că ea este de la Moise, ci de la patriarhi[4] – și voi îl circumcideți pe om în ziua de Sabat.23Dacă un om primește circumcizia în ziua de Sabat, ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, atunci de ce sunteți furioși pe Mine pentru că am făcut sănătos un om întreg în ziua de Sabat?24Nu judecați după înfățișare, ci judecați cu o judecată dreaptă!
Oamenii se întreabă dacă Isus este Cristosul
25Unii dintre ierusalimiți ziceau: – Nu este Acesta Cel pe Care caută ei să‑L omoare?26Și iată că vorbește deschis, iar ei nu‑I zic nimic! Nu cumva conducătorii au ajuns să cunoască într-adevăr că El este Cristosul?27Totuși, noi știm de unde este Omul Acesta. Însă când va veni Cristosul nimeni nu va ști de unde este.[5] (Ioan 7:41)28Atunci Isus, în timp ce dădea învățătură în Templu, a strigat și a zis: – Mă cunoașteți și știți de unde sunt?[6] N‑am venit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M‑a trimis este adevărat, iar voi nu‑L cunoașteți!29Eu Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El și El M‑a trimis.30Ei încercau să‑L aresteze, dar nimeni n‑a pus mâna pe El, căci încă nu‑I sosise ceasul.31Însă mulți din mulțime au crezut în El și ziceau: – Când va veni Cristosul, va face El mai multe semne decât a făcut Acesta?32Fariseii au auzit mulțimea murmurând aceste lucruri despre El și, ca urmare, conducătorii preoților și fariseii au trimis niște gărzi să‑L aresteze.33Atunci Isus a zis: – Mai sunt cu voi încă puțină vreme, iar apoi plec la Cel Ce M‑a trimis.34Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.35Iudeii se întrebau unii pe alții: – Unde urmează să Se ducă Acesta, astfel încât noi să nu‑L găsim?! Doar nu urmează să Se ducă la cei împrăștiați printre greci și să‑i învețe pe greci?!36Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le‑a zis: „Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.“?
Isus, Apa vieții
37În ultima zi a sărbătorii, ziua cea mare, Isus S‑a ridicat și a strigat, zicând: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea!38Cel ce crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, așa cum zice Scriptura![7]“ (Is 44:3; Is 55:1; Is 58:11; Ez 47:1; Zah 14:8)39Spunea aceasta despre Duhul pe Care urmau să‑L primească cei ce cred în El. Căci Duhul nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă proslăvit.40Când au auzit aceste cuvinte, unii din mulțime ziceau: „Acesta este într-adevăr Profetul!“[8] (Deut 18:15; Deut 18:18)41Alții ziceau: „Acesta este Cristosul!“, iar alții ziceau: „Nu, căci Cristosul nu vine din Galileea, nu‑i așa?!42Nu spune Scriptura că din sămânța lui David[9] vine Cristosul, și din Betleem[10], satul de unde era David?“ (Ps 89:4; Mica 5:2)43Și s‑a făcut astfel dezbinare în mulțime din cauza Lui.44Unii dintre ei voiau să‑L aresteze, însă nimeni n‑a pus mâna pe El.
Necredința conducătorilor religioși
45Gărzile s‑au întors la conducătorii preoților și la farisei, iar aceștia le‑au întrebat: – De ce nu L‑ați adus?46Gărzile au răspuns: – Niciodată n‑a vorbit vreun om astfel!47Atunci fariseii le‑au răspuns: – Nu cumva ați fost duși și voi în rătăcire?!48A crezut în El vreunul dintre conducători sau dintre farisei?!49Însă mulțimea aceasta care nu cunoaște Legea este blestemată!50Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte și care era unul dintre ei, le‑a zis:51– Oare judecă Legea noastră un om înainte să‑l asculte și să știe ce face?52Ei au răspuns și i‑au zis: – Nu cumva ești și tu din Galileea? Cercetează și vei vedea că din Galileea nu se ridică vreun profet[11]! (Deut 18:15; 2 Re 14:25)53Apoi fiecare s‑a dus acasă.
1Danach zog Jesus umher in Galiläa; denn er wollte nicht in Judäa umherziehen, weil ihm die Juden nach dem Leben trachteten. (Ioan 4:43)2Es war aber nahe das Laubhüttenfest der Juden. (Lev 23:34)3Da sprachen seine Brüder zu ihm: Mach dich auf von hier und geh nach Judäa, auf dass auch deine Jünger die Werke sehen, die du tust. (Mat 12:46; Ioan 2:12; Fapte 1:14)4Denn niemand tut etwas im Verborgenen und will doch öffentlich bekannt sein. Willst du das, so offenbare dich vor der Welt.5Denn auch seine Brüder glaubten nicht an ihn.6Da spricht Jesus zu ihnen: Meine Zeit ist noch nicht da, eure Zeit aber ist immer da. (Ioan 2:4)7Die Welt kann euch nicht hassen. Mich aber hasst sie, denn ich bezeuge von ihr, dass ihre Werke böse sind. (Ioan 15:18)8Geht ihr hinauf zum Fest! Ich will nicht hinaufgehen zu diesem Fest, denn meine Zeit ist noch nicht erfüllt.9Das sagte er und blieb in Galiläa.10Als aber seine Brüder hinaufgegangen waren zum Fest, da ging auch er hinauf, nicht offen, sondern heimlich. (Ioan 2:13)11Da suchten ihn die Juden auf dem Fest und fragten: Wo ist er?12Und es war ein großes Gemurmel über ihn im Volk. Einige sprachen: Er ist gut; andere aber sprachen: Nein, sondern er verführt das Volk.13Niemand aber redete offen über ihn aus Furcht vor den Juden. (Ioan 9:22; Ioan 12:42; Ioan 20:19)
Jesus auf dem Fest
14Aber mitten im Fest ging Jesus hinauf in den Tempel und lehrte.15Und die Juden verwunderten sich und sprachen: Wie kennt dieser die Schrift, wenn er es doch nicht gelernt hat? (Mat 13:56)16Jesus antwortete ihnen und sprach: Meine Lehre ist nicht von mir, sondern von dem, der mich gesandt hat. (Ioan 3:34)17Wenn jemand dessen Willen tun will, wird er innewerden, ob diese Lehre von Gott ist oder ob ich aus mir selbst rede.18Wer aus sich selbst redet, der sucht seine eigene Ehre; wer aber die Ehre dessen sucht, der ihn gesandt hat, der ist wahrhaftig, und keine Ungerechtigkeit ist in ihm. (Ioan 5:41; Ioan 5:44)19Hat euch nicht Mose das Gesetz gegeben? Und niemand unter euch tut das Gesetz. Warum sucht ihr mich zu töten? (Ioan 1:17; Ioan 5:16; Ioan 5:18; Ro 2:17)20Das Volk antwortete: Du bist von einem Dämon besessen; wer sucht dich zu töten? (Ioan 10:20)21Jesus antwortete und sprach zu ihnen: Ein einziges Werk habe ich getan und es wundert euch alle. (Ioan 5:16)22Darum hat Mose euch die Beschneidung gegeben – nicht dass sie von Mose kommt, sondern von den Vätern –, und ihr beschneidet einen Menschen auch am Sabbat. (Gen 17:10; Lev 12:3)23Wenn ein Mensch am Sabbat die Beschneidung empfängt, damit nicht das Gesetz des Mose gebrochen werde, was zürnt ihr dann mir, weil ich am Sabbat den ganzen Menschen gesund gemacht habe?24Richtet nicht nach dem, was vor Augen ist, sondern richtet gerecht.25Da sprachen einige aus Jerusalem: Ist das nicht der, den sie zu töten suchen?26Und siehe, er redet frei und offen, und sie sagen ihm nichts. Sollten unsere Oberen wahrhaftig erkannt haben, dass er der Christus ist? (Ioan 1:41)27Doch wir wissen, woher dieser ist; wenn aber der Christus kommt, so weiß niemand, woher er ist. (Ev 7:3)28Da rief Jesus im Tempel und lehrte: Ja, ihr kennt mich und wisst, woher ich bin. Aber nicht von mir selbst aus bin ich gekommen, sondern von dem, der wahrhaftig ist, der mich gesandt hat, den ihr nicht kennt.29Ich aber kenne ihn; denn ich bin von ihm, und er hat mich gesandt. (Mat 11:27)30Da suchten sie ihn zu ergreifen; aber niemand legte Hand an ihn, denn seine Stunde war noch nicht gekommen. (Lu 22:53; Ioan 8:20)31Aber viele aus dem Volk glaubten an ihn und sprachen: Wenn der Christus kommen wird, wird er etwa mehr Zeichen tun, als dieser getan hat?32Die Pharisäer hörten, dass es im Volk solches Gemurmel über ihn gab. Da sandten die Hohenpriester und die Pharisäer Knechte aus, dass sie ihn ergriffen.33Da sprach Jesus: Ich bin noch eine kleine Zeit bei euch, und dann gehe ich hin zu dem, der mich gesandt hat. (Ioan 13:33; Ioan 14:19)34Ihr werdet mich suchen und nicht finden; und wo ich bin, könnt ihr nicht hinkommen. (Ioan 8:21)35Da sprachen die Juden untereinander: Wo will dieser hingehen, dass wir ihn nicht finden könnten? Will er etwa zu denen gehen, die in der Zerstreuung unter den Griechen wohnen, und die Griechen lehren?36Was ist das für ein Wort, das er sagte: Ihr werdet mich suchen und nicht finden; und wo ich bin, da könnt ihr nicht hinkommen?37Aber am letzten, dem höchsten Tag des Festes trat Jesus auf und rief: Wen da dürstet, der komme zu mir und trinke! (Lev 23:36; Is 55:1; Ioan 4:10; Apo 22:17)38Wer an mich glaubt, von dessen Leib werden, wie die Schrift sagt, Ströme lebendigen Wassers fließen. (Is 58:11)39Das sagte er aber von dem Geist, den die empfangen sollten, die an ihn glaubten; denn der Geist war noch nicht da; denn Jesus war noch nicht verherrlicht. (Ioan 16:7)
Zwietracht im Volk
40Etliche nun aus dem Volk, die diese Worte hörten, sprachen: Dieser ist wahrhaftig der Prophet. (Mal 3:23; Ioan 6:14)41Andere sprachen: Er ist der Christus. Wieder andere sprachen: Soll der Christus etwa aus Galiläa kommen? (Ioan 1:46)42Sagt nicht die Schrift: Aus dem Geschlecht Davids und aus dem Ort Bethlehem, wo David war, kommt der Christus? (Mica 5:1; Mat 2:5; Mat 22:42)43So entstand seinetwegen Zwietracht im Volk. (Ioan 9:16)44Einige von ihnen wollten ihn ergreifen; aber niemand legte Hand an ihn.45Da kamen die Knechte zu den Hohenpriestern und Pharisäern; und die fragten sie: Warum habt ihr ihn nicht gebracht?46Die Knechte antworteten: Noch nie hat ein Mensch so gesprochen. (Mat 7:28)47Da antworteten ihnen die Pharisäer: Seid ihr auch verführt worden?48Glaubt denn einer von den Oberen oder von den Pharisäern an ihn?49Nur das Volk tut’s, das nichts vom Gesetz weiß; verflucht ist es.50Spricht zu ihnen Nikodemus, der vormals zu ihm gekommen war und der einer von ihnen war: (Ioan 3:1)51Richtet denn unser Gesetz einen Menschen, ehe man ihn angehört und erkannt hat, was er tut? (Deut 1:16)52Sie antworteten und sprachen zu ihm: Bist du auch aus Galiläa? Forsche und sieh: Aus Galiläa steht kein Prophet auf.53[Und sie gingen fort, ein jeder in sein Haus.