Ieremia 42 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Avertizare împotriva plecării în Egipt

1 Apoi toți conducătorii oștirilor, Iohanan, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hoșaia, și tot poporul, de la cel mai mic la cel mai mare, s‑au apropiat 2 de profetul Ieremia și i‑au zis: – Te rugăm, fie bine primită înaintea ta cererea noastră! Mijlocește în favoarea noastră la DOMNUL, Dumnezeul tău, pentru toată rămășița aceasta, căci, după cum bine vezi tu însuți, am mai rămas puțini din câți am fost. 3 Roagă‑te ca DOMNUL, Dumnezeul tău, să ne arate calea pe care trebuie să mergem și ce trebuie să facem. 4 Profetul Ieremia le‑a răspuns: – V‑am auzit și voi mijloci în favoarea voastră la DOMNUL, Dumnezeul vostru, după cum mi‑ați cerut. Vă voi descoperi tot ce‑mi va spune DOMNUL și n‑am să vă ascund nimic. 5 Atunci, ei i‑au zis lui Ieremia: – DOMNUL să fie un martor adevărat și credincios împotriva noastră dacă nu vom împlini tot ceea ce DOMNUL, Dumnezeul tău, te va trimite să ne spui. 6 Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul DOMNULUI, Dumnezeul nostru, la care te trimitem, ca să ne meargă bine ascultând de DOMNUL, Dumnezeul nostru. 7 După zece zile, Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit lui Ieremia. 8 El a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toți conducătorii oștirilor care erau cu el și pe tot poporul, de la cel mai mic la cel mai mare, 9 și le‑a zis: – Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, la Care voi m‑ați trimis să‑I prezint cererile voastre: 10 „Dacă veți rămâne în țara aceasta, Eu vă voi zidi și nu vă voi dărâma, vă voi planta și nu vă voi smulge, căci Îmi pare rău de răul pe care vi l‑am făcut. 11 Nu vă temeți de împăratul Babilonului, de care acum vă este teamă. Nu vă temeți de el, zice DOMNUL, căci Eu sunt cu voi ca să vă scap și să vă izbăvesc din mâna lui. 12 Îmi voi arăta mila față de voi, făcându‑l pe împărat să aibă milă de voi, și vă va aduce înapoi în țara voastră.“ 13 Dacă nu veți asculta însă de glasul DOMNULUI, Dumnezeul vostru, și veți zice: „Nu vrem să locuim în țara aceasta!“, 14 dacă veți zice: „Nu, ci vom merge în țara Egiptului, unde nu vom vedea nici război, nu vom auzi nici sunetul trâmbiței^[1] și unde nu vom duce lipsă de pâine, și vom locui acolo!“, (Ier 4:5) 15 atunci DOMNUL are un cuvânt pentru tine, rămășiță a lui Iuda. Așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă vă veți hotărî să mergeți în Egipt și să locuiți acolo, 16 atunci sabia de care vă temeți vă va ajunge acolo, în țara Egiptului, și foametea de care vă este groază vă va urmări în Egipt și veți muri acolo. 17 Toți cei ce se vor hotărî să meargă în Egipt și să locuiască acolo vor muri uciși de sabie, de foamete și de molimă; niciunul din ei nu va mai supraviețui și nimeni nu va scăpa de nenorocirea pe care Eu o voi aduce asupra lor.“ 18 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „După cum mânia și furia Mea s‑au revărsat asupra locuitorilor Ierusalimului, tot așa se va revărsa furia Mea peste voi când vă veți duce în Egipt. Veți fi o pricină de scârbă și de groază, o pricină de blestem și de dispreț. Nu veți mai vedea niciodată locul acesta.“ 19 Rămășiță a lui Iuda, DOMNUL vă spune să nu mergeți în Egipt. Să fiți siguri de lucrul aceasta, fiindcă eu vă avertizez astăzi! 20 Căci ați fost necinstiți^[2] când m‑ați trimis la DOMNUL, Dumnezeul vostru, zicând: „Mijlocește în favoarea noastră înaintea DOMNULUI, Dumnezeul nostru! Descoperă‑ne tot ce‑ți va spune DOMNUL, Dumnezeul nostru, iar noi vom împlini ceea ce‑ți va zice.“ 21 Astăzi eu v‑am înștiințat, însă voi nu vreți să ascultați de glasul DOMNULUI, Dumnezeul vostru, în tot ceea ce m‑a trimis să vă spun. 22 Acum, fiți siguri că veți muri uciși de sabie, de foamete și de molimă în locul acela în care vă găsiți plăcerea să mergeți și să locuiți.

Lutherbibel 2017

de la Deutsche Bibelgesellschaft

Jeremia warnt vor der Auswanderung nach Ägypten

1 Da traten herzu alle Hauptleute des Heeres und Johanan, der Sohn Kareachs, und Asarja, der Sohn Hoschajas, samt dem ganzen Volk, Klein und Groß, 2 und sprachen zum Propheten Jeremia: Lass doch unsere Bitte vor dir gelten und bete für uns zum HERRN, deinem Gott, für alle diese Übriggebliebenen – denn leider sind wir von vielen nur wenige übrig geblieben, wie du mit eigenen Augen siehst –, (Ier 37:3) 3 dass der HERR, dein Gott, uns kundtun wolle, wohin wir ziehen und was wir tun sollen. 4 Und der Prophet Jeremia sprach zu ihnen: Wohlan, ich will gehorchen. Siehe, ich will zum HERRN, eurem Gott, beten, wie ihr gesagt habt, und alles, was euch der HERR antworten wird, das will ich euch kundtun und will euch nichts vorenthalten. 5 Und sie sprachen zu Jeremia: Der HERR sei ein zuverlässiger und wahrhaftiger Zeuge wider uns, wenn wir nicht alles tun werden, was uns der HERR, dein Gott, durch dich befehlen wird. 6 Es sei Gutes oder Böses, so wollen wir gehorchen der Stimme des HERRN, unseres Gottes, zu dem wir dich senden, auf dass es uns wohlgehe, wenn wir der Stimme des HERRN, unseres Gottes, gehorchen. 7 Und nach zehn Tagen geschah des HERRN Wort zu Jeremia. 8 Da rief er Johanan, den Sohn Kareachs, und alle Hauptleute des Heeres, die bei ihm waren, und alles Volk, Klein und Groß, 9 und sprach zu ihnen: So spricht der HERR, der Gott Israels, zu dem ihr mich gesandt habt, dass ich euer Gebet vor ihn bringen sollte: 10 Werdet ihr in diesem Lande bleiben, so will ich euch bauen und nicht einreißen; ich will euch pflanzen und nicht ausreißen; denn es hat mich gereut das Unheil, das ich euch angetan habe. (Ier 18:8; Ier 24:6) 11 Fürchtet euch nicht vor dem König von Babel, vor dem ihr euch fürchtet! Fürchtet euch nicht vor ihm, spricht der HERR; denn ich will bei euch sein, dass ich euch helfe und von seiner Hand errette. (Ier 15:20; Ier 40:9) 12 Ich will euch Barmherzigkeit erweisen und mich über euch erbarmen und euch wieder in euer Land bringen. 13 Werdet ihr aber sagen: »Wir wollen nicht in diesem Lande bleiben«, und so der Stimme des HERRN, eures Gottes, nicht gehorchen (Ier 29:17) 14 und werdet ihr sagen: »Nein, wir wollen nach Ägyptenland ziehen, wo wir weder Krieg sehen noch den Schall der Posaune hören noch Hunger nach Brot leiden müssen; dort wollen wir bleiben« –, 15 nun, so höret des HERRN Wort, ihr Übriggebliebenen von Juda! So spricht der HERR Zebaoth, der Gott Israels: Werdet ihr euer Angesicht nach Ägyptenland richten, um dorthin zu ziehen und dort zu wohnen, 16 so soll euch das Schwert, vor dem ihr euch fürchtet, in Ägyptenland treffen, und der Hunger, vor dem ihr euch sorgt, soll stets hinter euch her sein in Ägypten, und ihr sollt dort sterben. 17 Denn sie seien, wer sie wollen: Wer sein Angesicht nach Ägypten richtet, um dorthin zu ziehen und dort zu wohnen, der soll sterben durch Schwert, Hunger und Pest, und es soll keiner übrig bleiben noch dem Unheil entrinnen, das ich über sie kommen lassen will. 18 Denn so spricht der HERR Zebaoth, der Gott Israels: Gleichwie sich mein Zorn und Grimm über die Einwohner Jerusalems ergossen hat, so soll er sich auch über euch ergießen, wenn ihr nach Ägypten zieht; ihr sollt zum Fluch, zum Entsetzen, zur Verwünschung und zur Schande werden und diese Stätte nicht mehr sehen. (Ier 7:20; Ier 25:9) 19 Der HERR hat zu euch gesprochen, die ihr übrig geblieben seid von Juda: Zieht nicht nach Ägypten! So wisset, dass ich euch heute gewarnt habe. 20 Ihr setzt euer Leben aufs Spiel, weil ihr mich gesandt habt zum HERRN, eurem Gott, und gesagt: Bete zum HERRN, unserm Gott, für uns, und alles, was der HERR, unser Gott, sagen wird, tu uns kund, so wollen wir danach tun. 21 Das habe ich euch heute kundgetan; aber ihr wollt der Stimme des HERRN, eures Gottes, nicht gehorchen noch allem, womit er mich zu euch gesandt hat. 22 So sollt ihr nun wissen, dass ihr durch Schwert, Hunger und Pest sterben müsst an dem Ort, wohin ihr zu ziehen gedenkt, um dort zu wohnen.