1Cuvântul spus lui Ieremia din partea DOMNULUI, după ce Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, l‑a eliberat din Rama. El îl găsise pe Ieremia legat în lanțuri, în mijlocul tuturor exilaților din Ierusalim și Iuda, care erau duși în captivitate în Babilon.2Atunci căpetenia gărzilor l‑a luat pe Ieremia și i‑a zis: „DOMNUL, Dumnezeul tău, a vestit aceste nenorociri împotriva acestui loc.3Acum DOMNUL a împlinit și a făcut cum a spus. Toate aceste lucruri vi s‑au întâmplat pentru că ați păcătuit împotriva DOMNULUI și nu L‑ați ascultat.4Acum, iată, te eliberez din lanțurile pe care le ai la mâini. Vino cu mine în Babilon, dacă vrei, și eu voi avea grijă de tine! Dar dacă nu vrei să vii, nu veni! Iată, toată țara este înaintea ta, du‑te oriunde este bine și drept în ochii tăi!“5Fiindcă Ieremia întârzia să răspundă, căpetenia gărzilor a adăugat: „Întoarce‑te la Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan, pe care împăratul Babilonului l‑a pus conducător peste cetățile lui Iuda și locuiește cu el în mijlocul poporului sau du‑te oriunde este drept în ochii tăi!“ Apoi căpetenia gărzilor i‑a dat provizii și un dar și l‑a lăsat să plece.6Ieremia s‑a dus la Ghedalia, fiul lui Ahikam, la Mițpa, și a locuit cu el în mijlocul poporului care rămăsese în țară. (2 Re 25:22)7Când toți conducătorii oștirilor, care rămăseseră pe câmp, și oamenii lor au auzit că împăratul Babilonului l‑a pus pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, conducător peste țară și că i‑a încredințat lui pe toți bărbații, femeile și copiii cei mai săraci, care nu fuseseră duși în captivitate în Babilon,8au venit împreună cu oamenii lor la Ghedalia, la Mițpa. Aceștia erau: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan și Ionatan, fiii lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, fiii netofatitului Efai și Iaazania, fiul unui maacatit.9Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan, le‑a jurat lor și oamenilor lor, zicând: „Nu vă temeți să slujiți caldeenilor! Rămâneți în țară, slujiți împăratului Babilonului și vă va fi bine!10Iată că eu însumi locuiesc la Mițpa să stau înaintea caldeenilor care vor veni la noi. Voi strângeți așadar vinul, fructele de vară și uleiul, puneți‑le în vase și locuiți în cetățile în care vă aflați.“11Când iudeii care locuiau în Moab, în Amon, în Edom și în toate celelalte țări au auzit că împăratul Babilonului a lăsat o rămășiță în Iuda și că l‑a pus conducător peste ei pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan,12s‑au întors din toate locurile unde fuseseră împrăștiați și au venit în țara lui Iuda, la Ghedalia, la Mițpa. Ei au avut parte de un mare belșug de vin și de fructe de vară.13Iohanan, fiul lui Careah, și toți conducătorii oștirilor care rămăseseră pe câmp au venit la Ghedalia, la Mițpa.14Ei i‑au zis: – Știi că Baalis, regele fiilor lui Amon, l‑a trimis pe Ismael, fiul lui Netania, să te ucidă? Dar Ghedalia, fiul lui Ahikam, nu i‑a crezut.15Atunci Iohanan, fiul lui Careah, i‑a vorbit în secret lui Ghedalia la Mițpa, zicând: – Lasă‑mă, te rog, să mă duc și să‑l omor pe Ismael, fiul lui Netania, și nimeni nu va ști. De ce să te omoare el și astfel să se împrăștie din nou iudeii care s‑au strâns la tine și să piară rămășița lui Iuda?16Ghedalia, fiul lui Ahikam, i‑a răspuns lui Iohanan, fiul lui Careah: – Să nu faci așa ceva, căci ce spui tu despre Ismael este o minciună!
1Dies ist das Wort, das vom HERRN geschah zu Jeremia, als ihn Nebusaradan, der Oberste der Leibwache, losließ in Rama, wo er ihn gefunden hatte; denn er war auch, mit Fesseln gebunden, unter allen Gefangenen aus Jerusalem und Juda, die nach Babel weggeführt werden sollten. (Ier 39:11)2Als nun der Oberste der Leibwache Jeremia hatte zu sich holen lassen, sprach er zu ihm: Der HERR, dein Gott, hat dies Unglück über diese Stätte vorhergesagt3und hat’s auch kommen lassen und getan, wie er geredet hat; denn ihr habt gesündigt wider den HERRN und seiner Stimme nicht gehorcht; darum ist euch solches widerfahren.4Und nun siehe, ich mache dich heute los von den Fesseln, mit denen deine Hände gebunden waren. Gefällt dir’s, mit mir nach Babel zu ziehen, so komm, du sollst mir befohlen sein. Gefällt dir’s aber nicht, mit mir nach Babel zu ziehen, so lass es sein. Siehe, du hast das ganze Land vor dir; wo dich’s gut dünkt und dir’s gefällt, da zieh hin. (Ier 39:12)5Gefällt dir’s, hierzubleiben, dann magst du umkehren zu Gedalja, dem Sohne Ahikams, des Sohnes Schafans, den der König von Babel über die Städte in Juda gesetzt hat, und bei ihm bleiben unter dem Volk; oder geh, wohin dir’s gefällt. Und der Oberste der Leibwache gab ihm Wegzehrung und ein Geschenk und ließ ihn gehen. (Ier 39:14)6So kam Jeremia zu Gedalja, dem Sohne Ahikams, nach Mizpa und blieb bei ihm unter dem Volk, das im Lande noch übrig geblieben war.
Gedaljas Statthalterschaft
7Als nun die Hauptleute, die samt ihren Leuten noch im Lande verstreut waren, erfuhren, dass der König von Babel Gedalja, den Sohn Ahikams, über das Land gesetzt hatte und über die Männer, Frauen und Kinder und über die Geringen im Lande, die nicht nach Babel weggeführt waren, (2 Re 25:22)8kamen sie zu Gedalja nach Mizpa, nämlich Jischmael, der Sohn Netanjas, Johanan und Jonatan, die Söhne Kareachs, und Seraja, der Sohn Tanhumets, und die Söhne Efais von Netofa und Jaasanja, der Sohn eines Maachatiters, samt ihren Leuten. (Ier 41:1; Ier 41:11)9Und Gedalja, der Sohn Ahikams, des Sohnes Schafans, schwor ihnen und ihren Leuten einen Eid und sprach: Fürchtet euch nicht, den Chaldäern untertan zu sein; bleibt im Lande und seid dem König von Babel untertan, so wird’s euch wohlgehen.10Siehe, ich bleibe hier in Mizpa und habe die Verantwortung vor den Chaldäern, die zu uns kommen; ihr aber sollt Wein und Feigen und Öl ernten und in eure Gefäße tun und sollt in euren Städten wohnen, die ihr wieder in Besitz genommen habt.11Auch alle Judäer, die in Moab und bei den Ammonitern und in Edom und in allen Ländern waren, hörten, dass der König von Babel einen Rest in Juda übrig gelassen und über sie Gedalja gesetzt hatte, den Sohn Ahikams, des Sohnes Schafans.12Da kamen sie alle zurück aus allen Orten, wohin sie verstreut waren, in das Land Juda zu Gedalja nach Mizpa und ernteten sehr viel Wein und Sommerfrüchte.13Aber Johanan, der Sohn Kareachs, und alle Hauptleute, die im Lande verstreut gewesen waren, kamen zu Gedalja nach Mizpa14und sprachen zu ihm: Weißt du auch, dass Baalis, der König der Ammoniter, Jischmael, den Sohn Netanjas, gesandt hat, dass er dich erschlagen soll? Das wollte ihnen aber Gedalja, der Sohn Ahikams, nicht glauben.15Da sprach Johanan, der Sohn Kareachs, zu Gedalja heimlich in Mizpa: Ich will hingehen und Jischmael, den Sohn Netanjas, erschlagen, ohne dass es jemand erfahren soll. Warum soll er dich erschlagen, sodass alle Judäer, die bei dir versammelt sind, zerstreut werden und, die noch aus Juda übrig geblieben sind, umkommen?16Aber Gedalja, der Sohn Ahikams, sprach zu Johanan, dem Sohn Kareachs: Du sollst das nicht tun; es ist nicht wahr, was du von Jischmael sagst.