1Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând:2„Fiul omului, spune‑i conducătorului Tyrului: «Așa vorbește Stăpânul DOMN: Ți s‑a îngâmfat inima și ai zis: ‘Sunt dumnezeu[1]! Stau pe tronul dumnezeilor[2], în inima mărilor!’ Deși ești om, și nu dumnezeu, îți închipui că inima ta este ca inima dumnezeilor.3Iată, ești mai înțelept decât Daniel! Nicio taină nu‑ți este ascunsă!4Prin înțelepciunea și priceperea ta ți‑ai făcut avere și ai adunat aur și argint în vistieriile tale.5Prin multa ta înțelepciune în ce privește negoțul ți‑ai înmulțit averea, dar din cauza averii tale ți s‑a îngâmfat inima.»6De aceea, așa vorbește Stăpânul DOMN: «Pentru că îți închipui că inima ta este ca inima dumnezeilor,7iată, aduc împotriva ta niște străini, pe cele mai groaznice dintre neamuri. Ele își vor scoate sabia împotriva minunatei tale înțelepciuni și îți vor pângări strălucirea.8Te vor coborî în groapă și vei muri de o moarte violentă în inima mărilor.9Vei mai zice tu atunci: ‘Sunt zeu!’, în fața ucigașului tău, deși vei fi om, și nu zeu în mâna celor ce te vor străpunge?10Vei muri de moartea celor necircumciși[3], ucis de mâna străinilor, căci Eu, DOMNUL, am vorbit, zice Stăpânul DOMN.»“11Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând:12„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre regele Tyrului! Spune‑i că așa vorbește Stăpânul DOMN: «Erai un sigiliu al perfecțiunii, plin de înțelepciune și desăvârșit în frumusețe.13Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, și erai acoperit cu tot felul de pietre prețioase: cu sard, topaz, diamant, crisolit, onix, jasp, safir[4], turcoaz și smarald.[5] Bijuteriile și filigranele tale erau din aur,[6] pregătite încă din ziua în care ai fost creat.14Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te‑am pus să fii pe muntele[7] cel sfânt al lui Dumnezeu și umblai prin mijlocul pietrelor de foc.15Ai fost fără pată pe căile tale din ziua în care ai fost creat și până când s‑a găsit nedreptate în tine.16Prin mărimea negoțului tău te‑ai umplut de violență și ai păcătuit. De aceea te‑am alungat în dezonoare de pe muntele lui Dumnezeu și te‑am distrus, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor de foc.17Ți s‑a îngâmfat inima din cauza frumuseții tale și ți‑ai pervertit înțelepciunea din cauza splendorii tale! De aceea te‑am aruncat la pământ și te‑am expus înaintea regilor, ca să fii o priveliște pentru ei!18Prin mulțimea nelegiuirilor tale și prin nedreptatea negoțului tău ți‑ai pângărit locurile sfinte. De aceea, am făcut să iasă un foc din mijlocul tău, care te‑a mistuit, și te‑am făcut scrum pe pământ, înaintea ochilor tuturor celor ce te priveau.19Toți cei ce te cunosc dintre popoare sunt înmărmuriți din cauza ta. Ai parte de un sfârșit îngrozitor și nu vei mai exista niciodată!»“
Profeție împotriva Sidonului
20Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit, zicând:21„Fiul omului, îndreaptă‑ți fața spre Sidon și profețește împotriva lui.22Spune‑i că așa vorbește Stăpânul DOMN: «Iată, sunt împotriva ta, Sidoane, și de aceea Mă voi slăvi în mijlocul tău! Și vor ști că Eu sunt DOMNUL, când Îmi voi împlini judecățile împotriva lui și Îmi voi arăta sfințenia în el[8].» (Num 20:12)23Voi trimite molima în el și vărsarea de sânge pe străzile lui. Cel înjunghiat va cădea în mijlocul lui, răpus de sabia care lovește de jur împrejur. Și vor ști astfel că Eu sunt DOMNUL.24Atunci, pentru cei din Casa lui Israel, nu va mai fi niciun spin care înțeapă și niciun ghimpe care provoacă durere din partea tuturor vecinilor lor care‑i disprețuiesc. Și vor ști astfel că Eu sunt Stăpânul DOMN.25Așa vorbește Stăpânul DOMN: «Când îi voi aduna pe cei din Casa lui Israel dintre popoarele unde au fost împrăștiați, Îmi voi arăta sfințenia prin ei înaintea ochilor neamurilor și ei vor locui în propria lor țară, pe care am dat‑o robului Meu Iacov.26Vor locui în siguranță în ea, vor construi case și vor sădi vii. Da, vor locui în siguranță când Îmi voi împlini judecățile împotriva tuturor vecinilor lor care‑i disprețuiesc. Și vor ști astfel că Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul lor.»“
1Und des HERRN Wort geschah zu mir:2Du Menschenkind, sage dem Fürsten zu Tyrus: So spricht Gott der HERR: Weil sich dein Herz überhebt und spricht: »Ich bin ein Gott, ich sitze auf einem Göttersitz mitten im Meer«, während du doch ein Mensch und nicht Gott bist; dennoch überhebt sich dein Herz, als wäre es eines Gottes Herz, – (Is 31:3; Dan 5:20; Fapte 12:23)3siehe, du hältst dich für klüger als Daniel, dass dir nichts verborgen sei, (Ez 14:14; Dan 1:17)4und habest dir durch deine Klugheit und deinen Verstand Macht erworben und Schätze von Gold und Silber gesammelt5und habest in deiner großen Weisheit durch deinen Handel deine Macht gemehrt; nun bist du so stolz geworden, weil du so mächtig bist.6Darum, so spricht Gott der HERR: Weil sich dein Herz überhebt, als wäre es eines Gottes Herz,7darum siehe, ich will Fremde über dich schicken, die Gewalttätigsten unter den Völkern; die sollen ihr Schwert zücken gegen deine schöne Weisheit und sollen deinen Glanz entweihen. (Ez 30:11)8Sie sollen dich hinunterstoßen in die Grube, dass du den Tod eines Erschlagenen stirbst mitten im Meer. (Ez 26:20)9Was gilt’s, wirst du dann vor deinen Henkern noch sagen: »Ich bin Gott«, während du doch nicht Gott bist, sondern ein Mensch und in der Hand deiner Henker?10Du sollst den Tod von Unbeschnittenen sterben durch die Hand von Fremden; denn ich habe es geredet, spricht Gott der HERR.
Klagelied über den König von Tyrus
11Und des HERRN Wort geschah zu mir:12Du Menschenkind, stimm ein Klagelied an über den König von Tyrus und sprich zu ihm: So spricht Gott der HERR: Du warst ein vollendet gestaltetes Siegel, voller Weisheit und über die Maßen schön. (Ez 27:2)13In Eden warst du, im Garten Gottes, geschmückt mit Edelsteinen jeder Art, mit Sarder, Topas, Diamant, Türkis, Onyx, Jaspis, Saphir, Malachit, Smaragd. Von Gold war die Arbeit deiner Ohrringe und des Perlenschmucks, den du trugst; am Tag, als du geschaffen wurdest, wurden sie bereitet. (Gen 2:8; Ez 31:8)14Du warst ein glänzender, schirmender Cherub und auf den heiligen Berg hatte ich dich gesetzt; ein Gott warst du und wandeltest inmitten der feurigen Steine.15Du warst ohne Tadel in deinem Tun von dem Tage an, als du geschaffen wurdest, bis an dir Missetat gefunden wurde.16Durch deinen großen Handel wurdest du voll von Gewalttat und hast dich versündigt. Da verstieß ich dich vom Berge Gottes und tilgte dich, du schirmender Cherub, hinweg aus der Mitte der feurigen Steine.17Weil sich dein Herz erhob, dass du so schön warst, und du deine Weisheit verdorben hast in all deinem Glanz, darum habe ich dich zu Boden gestürzt und ein Schauspiel aus dir gemacht vor den Königen.18Weil du mit deiner großen Missetat durch unrechten Handel dein Heiligtum entweiht hast, darum habe ich ein Feuer aus dir hervorbrechen lassen, das dich verzehrte und dich zu Asche gemacht hat auf der Erde vor aller Augen.19Alle, die dich kannten unter den Völkern, haben sich über dich entsetzt, dass du zum Schrecken geworden bist und es aus ist mit dir für immer. (Ez 26:21)
Das Gericht über Sidon
20Und des HERRN Wort geschah zu mir:21Du Menschenkind, richte dein Angesicht gegen Sidon und weissage gegen die Stadt (Is 23:2)22und sprich: So spricht Gott der HERR: Siehe, ich will an dich, Sidon, und will meine Herrlichkeit erweisen in deiner Mitte, damit man erfahren soll, dass ich der HERR bin, wenn ich das Gericht über die Stadt ergehen lasse und an ihr zeige, dass ich heilig bin.23Und ich will Pest und Blutvergießen in ihre Gassen schicken, und in ihr sollen Erschlagene liegen, gefallen durch das Schwert, das von allen Seiten über sie kommt; und sie sollen erfahren, dass ich der HERR bin.24Und forthin soll für das Haus Israel von all seinen feindseligen Nachbarn ringsum kein Dorn übrig bleiben, es zu stechen, und kein Gestrüpp, ihm wehe zu tun, damit sie erfahren, dass ich Gott der HERR bin.
Israels Heil nach dem Gericht
25So spricht Gott der HERR: Wenn ich das Haus Israel wieder sammle aus den Völkern, unter die sie zerstreut sind, so will ich an ihnen vor den Augen der Völker zeigen, dass ich heilig bin. Und sie sollen wohnen in ihrem Lande, das ich meinem Knecht Jakob gegeben habe,26und sollen darin sicher wohnen und Häuser bauen und Weinberge pflanzen. Ja, sicher sollen sie wohnen, wenn ich das Gericht ergehen lasse über alle ihre Feinde rings um sie her, und sie sollen erfahren, dass ich, der HERR, ihr Gott bin.