1Când Atalia, mama lui Ahazia, a văzut că fiul ei a murit, s‑a ridicat și a nimicit toată sămânța regală. (2 Cro 22:10)2Dar Iehoșeba, fiica regelui Iehoram și sora lui Ahazia, l‑a luat pe ascuns pe Ioaș, fiul lui Ahazia, din mijlocul fiilor regelui, înainte ca ei să fi fost omorâți, și l‑a pus împreună cu doica lui în camera paturilor. Astfel, ea l‑a ascuns de Atalia și n‑a fost omorât.3Ioaș a rămas ascuns împreună cu ea în Casa DOMNULUI timp de șase ani, iar Atalia a domnit peste țară.4În cel de‑al șaptelea an, Iehoiada a trimis după căpeteniile peste sute, după cariți[1] și după gărzi[2]. După ce i‑a adus la el, în Casa DOMNULUI, regele a încheiat un legământ cu ei, punându‑i să jure în Casa DOMNULUI. Apoi le‑a arătat pe fiul regelui5și le‑a poruncit, zicând: „Iată care este lucrul pe care trebuie să‑l faceți: o treime din voi – adică cei care intrați în slujbă în ziua de Sabat și care păziți palatul regelui –6împreună cu o altă treime din voi – adică cei ce sunteți la Poarta Sur – și cu încă o treime din voi, – adică cei ce sunteți la poartă, înapoia gărzilor, și care păziți Casa cu schimbul, –7precum și cele două cete ale voastre – adică toți cei care ieșiți de la slujbă în ziua de Sabat – veți păzi Casa DOMNULUI, unde este regele.8Va trebui să stați împrejurul regelui, fiecare om cu arma în mână. Oricine se va apropia de șirurile voastre trebuie omorât. Stați aproape de rege când va ieși și când va intra![3]“9Căpeteniile peste sute au făcut întocmai cum le‑a poruncit preotul Iehoiada. Prin urmare, și‑au luat fiecare oamenii, atât pe cei care intrau în slujbă în ziua de Sabat, cât și pe cei care ieșeau de la slujbă în ziua de Sabat, și au venit la preotul Iehoiada.10Apoi preotul le‑a dat căpeteniilor peste sute sulițele și scuturile care aparținuseră regelui David și care erau în Casa DOMNULUI.11Gărzile, fiecare cu arma în mână, s‑au așezat de jur împrejurul regelui, din partea dreaptă a Casei, până în partea stângă a Casei, aproape de altar și de Casă.12Atunci Iehoiada l‑a adus pe fiul regelui, i‑a pus coroana pe cap și i‑a înmânat Mărturia[4]. L‑au făcut rege și l‑au uns, bătând din palme și strigând: „Trăiască regele!“13Când a auzit Atalia vuietul gărzilor și al poporului, a venit spre mulțimea de la Casa DOMNULUI.14S‑a uitat și iată că regele stătea lângă stâlp, așa cum era obiceiul. Căpeteniile și trâmbițașii erau lângă rege și tot poporul țării se bucura și suna din trâmbițe. Atunci Atalia și‑a sfâșiat hainele și a strigat: „Trădare! Trădare!“15Preotul Iehoiada le‑a poruncit căpeteniilor peste sute, care conduceau armata, zicându‑le: „Scoateți‑o afară dintre rânduri și oricine o va urma să fie omorât cu sabia!“ Căci preotul zisese: „Să nu fie omorâtă în Casa DOMNULUI!“16Au pus mâna pe ea în momentul în care trecea prin locul pe unde intră caii în curtea palatului regelui și a fost omorâtă acolo.
Domnia lui Ioaș peste Iuda
17Iehoiada a încheiat un legământ între DOMNUL, pe de o parte, și rege și popor, pe de altă parte, potrivit căruia ei vor fi poporul DOMNULUI. De asemenea, a încheiat un legământ între rege și popor. (2 Cro 24:1)18Tot poporul țării s‑a dus la templul lui BAAL și l‑a dărâmat. Ei au sfărâmat de tot altarele lui și chipurile lui, iar pe Matan, preotul lui BAAL, l‑au ucis în fața altarelor. Apoi preotul a pus responsabili peste Casa DOMNULUI.19După aceea, Iehoiada a luat cu el căpeteniile peste sute, cariții, gărzile și tot poporul țării. Aceștia l‑au coborât pe rege de la Casa DOMNULUI și au venit la palatul regelui pe drumul care duce prin poarta gărzilor. Regele s‑a așezat pe tronul regal.20Și tot poporul țării s‑a bucurat, iar cetatea s‑a liniștit pentru că Atalia fusese omorâtă cu sabia la palatul regelui.21Ioaș era în vârstă de șapte ani când a devenit rege.
Die Herrschaft der Atalja. Joasch wird König von Juda
1Als aber Atalja, Ahasjas Mutter, sah, dass ihr Sohn tot war, machte sie sich auf und brachte alle aus dem königlichen Geschlecht um. (2 Re 8:26; 2 Re 9:27; 2 Cro 22:10)2Aber Joscheba, die Tochter des Königs Joram, Ahasjas Schwester, nahm Joasch, den Sohn Ahasjas, und stahl ihn aus der Mitte der Söhne des Königs, die getötet werden sollten, und brachte ihn mit seiner Amme in die Bettenkammer. Und man verbarg ihn vor Atalja, dass er nicht getötet wurde.3Und er war bei Joscheba versteckt im Hause des HERRN sechs Jahre lang. Atalja aber war Königin über das Land.4Im siebenten Jahr aber sandte Jojada hin und nahm die Hauptleute über Hundert von der Garde und der Leibwache und ließ sie zu sich ins Haus des HERRN kommen und schloss einen Bund mit ihnen und nahm einen Eid von ihnen im Hause des HERRN und zeigte ihnen den Sohn des Königs5und gebot ihnen: Das ist’s, was ihr tun sollt: Ein Drittel von euch, die ihr am Sabbat antretet, soll Wache halten im Haus des Königs6und ein Drittel soll Wache halten am Tor Sur und ein Drittel am Tor hinter dem Haus der Leibwache; so sollt ihr Wache halten rings um das Haus.7Aber zwei Abteilungen von euch, die am Sabbat abtreten, sollen Wache halten im Hause des HERRN um den König her,8und ihr sollt euch rings um den König stellen, jeder mit seiner Waffe in der Hand, und wer hereinkommt zwischen die Reihen, der sterbe. Und ihr sollt bei dem König sein, wenn er aus und ein geht.9Und die Hauptleute über Hundert taten alles, was ihnen der Priester Jojada geboten hatte, und nahmen zu sich ihre Männer, die am Sabbat antraten, mit denen, die am Sabbat abtraten, und kamen zu dem Priester Jojada.10Und der Priester gab den Hauptleuten über Hundert die Spieße und Köcher, die dem König David gehört hatten und in dem Hause des HERRN waren. (2 Sam 8:7)11Und die Leibwache stand, jeder mit seiner Waffe in der Hand, von der Seite des Tempels im Süden bis zur Seite im Norden, vor dem Altar und dem Tempel, rings um den König herum.12Und Jojada ließ den Sohn des Königs hervortreten und setzte ihm die Krone auf und gab ihm die Ordnung, und sie machten ihn zum König und salbten ihn, klatschten in die Hände und riefen: Es lebe der König! (Deut 17:18)13Und als Atalja das Geschrei der Leibwache und des Volks hörte, das herzulief, kam sie zum Volk in das Haus des HERRN14und sah, und siehe, da stand der König an der Säule, wie es Brauch war, und die Hauptleute und die Trompeter bei dem König. Und alles Volk des Landes war fröhlich und blies die Trompeten. Atalja aber zerriss ihre Kleider und rief: Aufruhr, Aufruhr!15Aber der Priester Jojada gebot den Hauptleuten über Hundert, die über das Heer gesetzt waren, und sprach zu ihnen: Führt sie zwischen den Reihen hinaus, und wer ihr folgt, der sterbe durchs Schwert! Denn der Priester hatte gesagt, sie sollte nicht im Hause des HERRN getötet werden.16Und sie legten die Hände an sie, und sie ging hin den Weg, wo die Rosse zum Hause des Königs gehen, und wurde dort getötet.17Und Jojada schloss einen Bund zwischen dem HERRN und dem König und dem Volk, dass sie des HERRN Volk sein sollten; desgleichen auch zwischen dem König und dem Volk.18Da ging alles Volk des Landes in das Haus Baals, und sie brachen seine Altäre ab und zerschlugen seine Götzenbilder ganz und gar und erschlugen Mattan, den Priester Baals, vor den Altären. Der Priester Jojada aber bestellte Wachen am Hause des HERRN (Jud 6:25; 2 Re 10:26)19und nahm die Hauptleute über Hundert und die Garde und die Leibwache und alles Volk des Landes, und sie führten den König hinab vom Hause des HERRN und kamen durchs Tor der Leibwache zum Hause des Königs. Und er setzte sich auf den königlichen Thron.20Und alles Volk des Landes war fröhlich, aber die Stadt blieb still. Atalja aber töteten sie mit dem Schwert bei des Königs Hause.