1În cele din urmă, fraților, fiindcă ați primit învățătură de la noi despre cum trebuie să umblați și să‑I fiți plăcuți lui Dumnezeu, așa cum, de altfel, și faceți[1], vă rugăm și vă îndemnăm în Domnul Isus să sporiți tot mai mult în privința aceasta.2Fiindcă știți ce porunci v‑am dat prin Domnul Isus.3Căci voia lui Dumnezeu este aceasta: sfințirea voastră. Să vă feriți de curvie[2].4Fiecare dintre voi să știe să‑și țină vasul[3] în sfințenie și cinste,5nu în patima poftei ca neamurile, care nu‑L cunosc pe Dumnezeu.6Nimeni să nu‑l nedreptățească pe fratele său și nici să nu profite de el, pentru că Domnul este Cel Ce pedepsește toate acestea, așa cum v‑am spus și v‑am avertizat.7Dumnezeu nu ne‑a chemat la necurăție, ci la sfințenie.8De aceea, cel ce respinge aceste porunci nu respinge un om, ci pe Dumnezeu, Care vă dă Duhul Său cel Sfânt.9Cu privire la dragostea frățească, nu aveți nevoie să vă scriem, pentru că voi înșivă ați fost învățați de Dumnezeu să vă iubiți unii pe alții.10Și, într-adevăr, voi faceți lucrul acesta față de toți frații din întreaga Macedonie. Însă vă îndemnăm, fraților, să sporiți tot mai mult în privința aceasta.11Străduiți‑vă să trăiți liniștiți, să vă vedeți de‑ale voastre și să lucrați cu mâinile voastre, așa cum v‑am poruncit,12ca să umblați cuviincios față de cei din afară și să nu aveți nevoie de nimic.[4]
Venirea Domnului
13Nu vrem să nu știți, fraților, despre cei ce au adormit[5], ca să nu vă întristați precum ceilalți care nu au speranță.14Căci dacă credem că Isus a murit și a înviat, credem și că Dumnezeu îi va aduce împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El.15Vă spunem prin Cuvântul Domnului că noi, cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nicidecum nu o vom lua înaintea celor ce au adormit.16Căci Domnul Însuși, la o poruncă, la sunetul vocii arhanghelului și la sunetul trâmbiței lui Dumnezeu, Se va coborî din cer și, mai întâi, vor învia cei morți în Cristos.17Apoi noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi smulși împreună cu ei în nori, ca să‑L întâlnim pe Domnul în văzduh. Și astfel vom fi întotdeauna cu Domnul.18Prin urmare, încurajați‑vă unii pe alții cu aceste cuvinte!
1Weiter, Brüder und Schwestern, bitten und ermahnen wir euch in dem Herrn Jesus – da ihr von uns empfangen habt, wie ihr wandeln sollt, um Gott zu gefallen, was ihr ja auch tut –, dass ihr darin immer vollkommener werdet.2Denn ihr wisst, welche Ermahnungen wir euch gegeben haben durch den Herrn Jesus.3Denn das ist der Wille Gottes, eure Heiligung, dass ihr meidet die Unzucht (1 Cor 6:18)4und ein jeder von euch verstehe, sein eigenes Gefäß[1] in Heiligkeit und Ehre zu halten,5nicht in gieriger Lust wie die Heiden, die von Gott nichts wissen.6Niemand gehe zu weit und übervorteile seinen Bruder im Handel. Denn der Herr straft dies alles, wie wir euch schon früher gesagt und bezeugt haben. (Lev 19:11)7Denn Gott hat uns nicht berufen zur Unreinheit, sondern zur Heiligung.8Wer das nun verachtet, der verachtet nicht Menschen, sondern Gott, der seinen Heiligen Geist in euch gibt. (Lu 10:16)9Von der brüderlichen Liebe aber ist es nicht nötig, euch zu schreiben. Denn ihr selbst seid von Gott gelehrt, euch untereinander zu lieben. (Lev 19:18; Ioan 13:34; Ro 12:10; Ev 13:1)10Und das tut ihr ja auch an allen Brüdern und Schwestern in ganz Makedonien. Wir ermahnen euch aber, dass ihr darin noch vollkommener werdet,11und eure Ehre darein setzt, dass ihr ein stilles Leben führt und das Eure schafft und mit euren eigenen Händen arbeitet, wie wir euch geboten haben, (Ef 4:28; 1 Tes 2:9; 2 Tes 3:8; 2 Tes 3:12; 1 Tim 2:2)12damit ihr ehrbar wandelt vor denen, die draußen sind, und auf niemanden angewiesen seid. (Col 4:5)
Von der Auferstehung der Toten
13Wir wollen euch aber, Brüder und Schwestern, nicht im Ungewissen lassen über die, die da schlafen, damit ihr nicht traurig seid wie die andern, die keine Hoffnung haben. (1 Cor 15:20; Ef 2:12; 2 Tes 2:1)14Denn wenn wir glauben, dass Jesus gestorben und auferstanden ist, so wird Gott auch die, die da entschlafen sind, durch Jesus mit ihm führen. (Ro 14:9; 1 Cor 15:3; 1 Cor 15:12)15Denn das sagen wir euch mit einem Wort des Herrn, dass wir, die wir leben und übrig bleiben bis zum Kommen des Herrn, denen nicht zuvorkommen werden, die entschlafen sind. (Mat 16:28; Mat 24:30; 1 Cor 15:51)16Denn er selbst, der Herr, wird, wenn der Ruf ertönt, wenn die Stimme des Erzengels und die Posaune Gottes erschallen, herabkommen vom Himmel, und die Toten werden in Christus auferstehen zuerst.17Danach werden wir, die wir leben und übrig bleiben, zugleich mit ihnen entrückt werden auf den Wolken, dem Herrn entgegen in die Luft. Und so werden wir beim Herrn sein allezeit.18So tröstet euch mit diesen Worten untereinander. (1 Tes 5:11)