de la Biblica1Fiți urmașii mei[1], tot așa cum și eu Îl urmez pe Cristos!
Despre închinare, autoritate și acoperirea capului
2Vă laud, pentru că întotdeauna[2] vă amintiți de mine și țineți tradițiile[3] așa cum vi le‑am încredințat.3Dar vreau să știți că Isus[4] Cristos este Capul oricărui bărbat, că bărbatul este capul femeii, iar Dumnezeu este Capul lui Cristos.4Orice bărbat care se roagă sau profețește având ceva pe cap își face de rușine Capul.5Și orice femeie care se roagă sau profețește cu capul descoperit își face de rușine capul ei, pentru că este ca și cum ar fi rasă pe cap.6Dacă femeia nu are capul acoperit, atunci să se și tundă! Însă, dacă este rușinos pentru o femeie să aibă părul tăiat sau să fie rasă,[5] atunci să fie acoperită!7Căci un bărbat nu este dator să‑și acopere capul, pentru că el este chipul și slava lui Dumnezeu, iar femeia este slava bărbatului.8Nu bărbatul a fost făcut din femeie, ci femeia din bărbat,9și nu bărbatul a fost creat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.10De aceea, femeia trebuie să aibă un semn al autorității asupra capului ei, din cauza îngerilor[6]. (Ef 3:10; 1 Tim 5:21)11Cu toate acestea, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie,12pentru că, așa cum femeia a venit din bărbat, la fel și bărbatul vine prin femeie și toate vin de la Dumnezeu.13Judecați voi singuri: este potrivit pentru o femeie să se roage lui Dumnezeu fără să fie acoperită?14Nu vă învață însăși firea[7] că, dacă un bărbat poartă părul lung, este o rușine pentru el,15dar dacă o femeie are părul lung, aceasta este o slavă pentru ea? Căci părul i‑a fost dat ca învelitoare.16Dacă însă cineva vrea să se certe, noi n‑avem un astfel de obicei, nici bisericile lui Dumnezeu.
Despre Cina Domnului
17Dar, poruncindu‑vă aceasta, nu vă laud, pentru că vă adunați nu spre mai bine, ci spre rău. (Mat 26:20; Mar 14:17; Lu 22:17)18Mai întâi, când vă adunați în biserică, aud că între voi sunt dezbinări și, în parte, cred lucrul acesta.19Căci trebuie să fie și partide între voi, ca să fie scoși la iveală cei găsiți buni[8].20Când vă adunați deci în același loc, nu este Cina Domnului ceea ce mâncați.21Fiindcă, atunci când urmează să mâncați, fiecare o ia înainte cu cina adusă de el, așa încât unul rămâne flămând, iar altul este beat.22Nu aveți case unde să mâncați și să beți? Sau disprețuiți biserica lui Dumnezeu și vreți să‑i faceți de rușine pe cei ce n‑au nimic? Ce să vă spun? Să vă laud? În această privință nu vă laud.23Căci am primit de la Domnul ce v‑am și încredințat, și anume că Domnul Isus, în noaptea în care a fost trădat, a luat o pâine24și, după ce a mulțumit[9], a frânt‑o și a zis: „Acesta este trupul Meu pentru voi. Să faceți lucrul acesta spre amintirea[10] Mea!“25În același fel, după ce au mâncat, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu. Ori de câte ori beți din el, să faceți lucrul acesta spre amintirea Mea!“[11] (Mat 26:26; Mar 14:22; Lu 22:17)26Căci ori de câte ori mâncați această pâine și beți acest pahar, propovăduiți[12] moartea Domnului, până când va veni El.27De aceea, oricine mănâncă pâinea sau bea paharul Domnului într‑un mod nevrednic, va fi vinovat de trupul și sângele Domnului.28Fiecare om să se cerceteze deci pe sine și astfel să mănânce din pâinea aceasta și să bea din paharul acesta.29Căci cel ce mănâncă și bea fără să distingă trupul Domnului, își mănâncă și bea propria condamnare.30Din cauza aceasta mulți dintre voi sunt neputincioși și bolnavi și destul de mulți dorm[13].31Dar dacă ne‑am cerceta singuri, n‑am mai fi judecați.32Însă, când suntem judecați de către Domnul, suntem disciplinați de El, ca să nu fim condamnați împreună cu lumea.33Astfel, frații mei, când vă adunați să mâncați, așteptați‑vă unii pe alții!34Dacă cineva este flămând, să mănânce acasă, ca să nu vă adunați pentru condamnarea voastră! Despre celelalte lucruri voi da îndrumări când voi veni.
2Ich lobe euch, weil ihr in allen Stücken an mich denkt und an den Überlieferungen festhaltet, wie ich sie euch gegeben habe.3Ich will aber, dass ihr wisst, dass Christus das Haupt eines jeden Mannes ist; der Mann aber ist das Haupt der Frau; Gott aber ist das Haupt Christi. (Gen 3:16; 1 Cor 3:23; Ef 5:23)4Ein jeder Mann, der betet oder prophetisch redet und hat etwas auf dem Haupt, der schändet sein Haupt.5Jede Frau aber, die betet oder prophetisch redet mit unbedecktem Haupt, die schändet ihr Haupt; denn es ist gerade so, als wäre sie geschoren.6Will sie sich nicht bedecken, so soll sie sich doch das Haar abschneiden lassen! Wenn es aber für die Frau eine Schande ist, dass sie das Haar abgeschnitten hat oder geschoren ist, soll sie sich bedecken.7Der Mann aber soll das Haupt nicht bedecken, denn er ist Gottes Bild und Abglanz; die Frau aber ist des Mannes Abglanz.8Denn der Mann ist nicht von der Frau, sondern die Frau von dem Mann. (Gen 2:21)9Und der Mann wurde nicht geschaffen um der Frau willen, sondern die Frau um des Mannes willen. (Gen 2:18)10Darum soll die Frau eine Macht[1] auf dem Haupt haben um der Engel willen.11Doch im Herrn ist weder die Frau ohne den Mann noch der Mann ohne die Frau;12denn wie die Frau von dem Mann, so ist auch der Mann durch die Frau; aber alles von Gott.13Urteilt bei euch selbst: Steht es einer Frau wohl an, dass sie unbedeckt vor Gott betet?14Lehrt euch nicht die Natur selbst, dass es für einen Mann eine Unehre ist, wenn er langes Haar trägt,15aber für eine Frau eine Ehre, wenn sie langes Haar hat? Das Haar ist ihr als Schleier gegeben.16Ist aber jemand unter euch, der darüber streiten will, so soll er wissen, dass wir diese Sitte nicht haben – und die Gemeinden Gottes auch nicht.
Vom Abendmahl des Herrn
17Dies aber gebiete ich euch: Ich kann’s nicht loben, dass ihr nicht zum Besseren, sondern zum Schlechteren zusammenkommt.18Zum Ersten höre ich: Wenn ihr in der Gemeinde zusammenkommt, sind Spaltungen unter euch; und zum Teil glaube ich’s. (1 Cor 1:12; 1 Cor 3:3)19Denn es müssen ja Spaltungen unter euch sein, auf dass die unter euch offenbar werden, die bewährt sind. (1 Ioan 2:19)20Wenn ihr nun zusammenkommt, so hält man da nicht das Abendmahl des Herrn[2].21Denn ein jeder nimmt beim Essen sein eigenes Mahl vorweg, und der eine ist hungrig, der andere ist betrunken. (Iuda 1:12)22Habt ihr denn nicht Häuser, wo ihr essen und trinken könnt? Oder verachtet ihr die Gemeinde Gottes und beschämt die, die nichts haben? Was soll ich euch sagen? Soll ich euch loben? Hierin lobe ich euch nicht. (Iac 2:5)23Denn ich habe von dem Herrn empfangen, was ich euch weitergegeben habe: Der Herr Jesus, in der Nacht, da er verraten[3] ward, nahm er das Brot, (Mat 26:26; Mar 14:21; Lu 22:19; Ro 8:32)24dankte und brach’s und sprach: Das ist mein Leib für euch;[4] das tut zu meinem Gedächtnis.25Desgleichen nahm er auch den Kelch nach dem Mahl und sprach: Dieser Kelch ist der neue Bund[5] in meinem Blut; das tut, sooft ihr daraus trinkt, zu meinem Gedächtnis. (Ier 31:31)26Denn sooft ihr von diesem Brot esst und von dem Kelch trinkt, verkündigt ihr den Tod des Herrn, bis er kommt. (Mat 26:29)27Wer also unwürdig[6] von dem Brot isst oder von dem Kelch des Herrn trinkt, der wird schuldig sein am Leib und Blut des Herrn. (1 Cor 11:21)28Der Mensch prüfe aber sich selbst, und so esse er von diesem Brot und trinke von diesem Kelch.29Denn wer isst und trinkt und nicht bedenkt, welcher Leib es ist, der isst und trinkt sich selber zum Gericht.30Darum sind auch viele Schwache und Kranke unter euch, und nicht wenige sind entschlafen.31Wenn wir uns selber richteten, so würden wir nicht gerichtet.32Wenn wir aber von dem Herrn gerichtet werden, so werden wir gezüchtigt, auf dass wir nicht samt der Welt verdammt werden. (Prov 3:11)33Darum, meine Brüder und Schwestern, wenn ihr zusammenkommt, um zu essen, so wartet aufeinander.34Hat jemand Hunger, so esse er daheim, auf dass ihr nicht zum Gericht zusammenkommt. Alles andere will ich ordnen, wenn ich komme. (1 Cor 4:19)