Psalmi 50 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Un psalm al lui Asaf.

1 Dumnezeu, da, Dumnezeu, DOMNUL, El vorbește și cheamă pământul de la răsăritul soarelui până la apusul lui! 2 Din Sion, întruchiparea frumuseții, strălucește Dumnezeu! 3 Dumnezeul nostru vine și nu tace; un foc mistuie înaintea Lui și o furtună se dezlănțuie împrejurul Lui! 4 El cheamă cerurile de deasupra și pământul, ca să‑Și judece poporul: 5 „Adunați‑Mi credincioșii, pe cei ce au încheiat legământ cu Mine prin jertfă!“ 6 Cerurile vestesc dreptatea Lui, căci Dumnezeu Însuși este Judecător. Selah 7 „Ascultă, popor al Meu, și voi vorbi! Israel, voi mărturisi împotriva ta: Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău! 8 Nu pentru jertfele tale te mustru Eu, nici pentru arderile‑de‑tot care‑Mi sunt aduse neîncetat. 9 Nu voi lua tauri din casa ta, nici țapi din staulele tale, 10 căci ale Mele sunt toate vietățile pădurii și vitele de pe o mie de dealuri. 11 Eu cunosc toate înaripatele munților, și toate fiarele câmpului sunt ale Mele! 12 Dacă Mi‑ar fi foame, nu ți‑aș spune ție, căci a Mea este lumea cu tot ce cuprinde ea. 13 Mănânc Eu oare carnea taurilor sau beau Eu sângele țapilor? 14 Adu‑I ca jertfă lui Dumnezeu mulțumire și împlinește‑ți jurămintele față de Cel Preaînalt! 15 Cheamă‑Mă în ziua necazului; Eu te voi salva, iar tu Mă vei onora!“ 16 Dumnezeu îi zice însă celui rău: „Ce tot înșiri tu hotărârile Mele și ai pe buze legământul Meu, 17 când tu urăști mustrarea și arunci cuvintele Mele înapoia ta? 18 Dacă vezi un hoț, te unești cu el și te însoțești cu cei ce comit adulter. 19 Dai drumul gurii la rele, limba ta urzește înșelăciunea. 20 Șezi și vorbești împotriva fratelui tău, dai vina pe fiul mamei tale. 21 Așa ai făcut, iar Eu am tăcut. Sigur ți‑ai închipuit că Eu sunt ca tine, dar te voi mustra și voi pune totul înaintea ochilor tăi! 22 Luați aminte la aceste lucruri, voi care Îl uitați pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfâșii și să nu aibă cine să vă scape! 23 Cine aduce mulțumire ca jertfă, acela Mă proslăvește, și celui ce pregătește o cale îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu“.

Einheitsübersetzung 2016

de la Katholisches Bibelwerk

Der rechte Gottesdienst

1 Ein Psalm Asafs. Gott, ja Gott, der HERR, hat gesprochen, / er rief die Erde vom Aufgang der Sonne bis zu ihrem Untergang. (Deut 10:17) 2 Vom Zion her, der Krone der Schönheit, ging Gott auf in strahlendem Glanz. (Ps 48:3) 3 Unser Gott möge kommen und nicht schweigen; Feuer frisst vor ihm her; um ihn stürmt es gewaltig. (Ps 97:3; Is 63:19; Dan 7:10) 4 Dem Himmel droben und der Erde ruft er zu, um sein Volk zu richten: (Deut 32:1; Is 1:2) 5 Versammelt mir all meine Frommen, die den Bund mit mir schließen beim Opfer! (Ex 24:4) 6 Da taten die Himmel seine Gerechtigkeit kund; weil Gott selbst der Richter ist. [Sela] (Ps 19:2; Ps 97:6) 7 Höre, mein Volk, ich rede. / Israel, ich bin gegen dich Zeuge, Gott, dein Gott bin ich. (Ex 20:2; Ps 40:7) 8 Nicht wegen deiner Opfer rüge ich dich, deine Brandopfer sind mir immer vor Augen. 9 Aus deinem Haus nehme ich keinen Stier an, keine Böcke aus deinen Hürden. 10 Denn mir gehört alles Wild des Waldes, das Vieh auf den Bergen zu Tausenden. 11 Ich kenne alle Vögel der Berge, was sich regt auf dem Feld, ist mein Eigen.^[1] 12 Hätte ich Hunger, ich brauchte es dir nicht zu sagen, denn mein ist der Erdkreis und seine ganze Fülle. (Ps 24:1) 13 Soll ich denn das Fleisch von Stieren essen und das Blut von Böcken trinken? 14 Bring Gott ein Opfer des Dankes und erfülle dem Höchsten deine Gelübde! (Ps 66:13; Ps 119:108; Ev 13:15) 15 Ruf mich am Tage der Not; dann rette ich dich und du wirst mich ehren. (Ps 91:15) 16 Zum Frevler aber spricht Gott: / Was zählst du meine Gebote auf und führst meinen Bund in deinem Mund? (Ro 2:17) 17 Dabei war Zucht dir verhasst, meine Worte warfst du hinter dich. 18 Sahst du einen Dieb, hattest du an ihm Gefallen, mit Ehebrechern hattest du Gemeinschaft. 19 Dein Mund redete böse Worte und mit Betrug verbindet sich deine Zunge. 20 Du setzt dich hin und redest gegen deinen Bruder, auf den Sohn deiner Mutter häufst du Verleumdung. 21 Das hast du getan und ich soll schweigen? / Meinst du, ich bin wie du? Ich halte es dir vor Augen und rüge dich. 22 Ihr, die ihr Gott vergesst, begreift es doch! Sonst zerreiße ich euch und niemand kann euch retten. 23 Wer Opfer des Dankes bringt, ehrt mich; wer den rechten Weg beachtet, den lasse ich das Heil Gottes schauen. (Ps 50:14; Ps 91:16)