1„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea“ – să spună acum Israel lucrul acesta!2„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea, dar nu m‑au învins.3Pe spatele meu au arat plugarii și au tras brazde lungi.4Însă DOMNUL este drept; El a tăiat funiile celor răi.“5Să se rușineze și să dea înapoi toți cei ce urăsc Sionul.6Să fie ca iarba de pe acoperișuri, care se usucă înainte de a fi smulsă.7Secerătorul nu‑și umple mâna cu ea, și cel ce leagă snopii nu‑și încarcă brațul cu ea.8Trecătorii să nu zică: „Fie binecuvântarea DOMNULUI cu voi!“ sau „Vă binecuvântăm în Numele DOMNULUI!“[1] (Rut 2:4)
1Ein Wallfahrtslied.
Sie haben mich oft bedrängt von Jugend an,
- so soll Israel sagen -,[1]2sie haben mich oft bedrängt von Jugend an,
doch sie haben mich nicht bezwungen.3Auf meinem Rücken haben Pflüger gepflügt,
ihre langen Furchen gezogen.4Der HERR ist gerecht,
er hat den Strick der Frevler zerhauen.5Es sollen zuschanden werden und rückwärts weichen
alle, die Zion hassen.6Sie sollen werden wie Gras auf den Dächern,
das verdorrt ist, noch bevor man es ausreißt.7Kein Schnitter füllt damit seine Hand,
kein Ährensammler den Bausch seines Gewandes.8Die an ihnen vorübergehen, werden nicht sagen: /
Der Segen des HERRN sei mit euch.
Wir segnen euch im Namen des HERRN. (Rut 2:4)