1Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit[1] de diavolul[2]. (Gen 22:1; Ex 15:25; Ex 16:4; Ex 17:2; Ex 17:7; Mar 1:1; Mar 1:12; Lu 4:1; Lu 4:2; Ev 3:9)2După ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți[3], la urmă a flămânzit. (Ex 24:18; Ex 34:28; Deut 8:2; Mat 2:15)3Atunci ispititorul s‑a apropiat de El și I‑a zis: – Dacă[4] ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să devină pâini!4Însă Isus, răspunzând, a zis: – Este scris: „Omul nu trăiește doar cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“[5]. (Deut 8:3)5Atunci diavolul L‑a luat în sfânta cetate, L‑a pus să stea pe streașina Templului6și I‑a zis: – Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos, căci este scris: „El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine“ și „Ei Te vor purta pe brațe, ca nu cumva să‑Ți lovești piciorul de vreo piatră.“[6] (Ps 91:11)7Isus i‑a spus: – De asemenea, este scris: „Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău!“[7] (Deut 6:16)8Din nou, diavolul L‑a luat pe un munte foarte înalt și I‑a arătat toate regatele lumii și slava lor.9Apoi I‑a zis: – Toate acestea Ți le voi da Ție dacă, aruncându‑Te la pământ, mi Te vei închina.10Atunci Isus i‑a zis: – Pleacă, Satan[8], căci este scris: „Domnului, Dumnezeul tău, să te închini și numai Lui să‑I slujești!“[9] (Deut 6:13)11Atunci diavolul a plecat de la El. Și iată că niște îngeri s‑au apropiat și Îi slujeau.
Începutul lucrării lui Isus în Galileea
12Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, S‑a retras în Galileea. (Mar 1:14; Lu 4:14)13A părăsit Nazaretul și S‑a dus să locuiască în Capernaum, lângă mare[10], în hotarele lui Zabulon și ale lui Neftali,14ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:15„Ținutul lui Zabulon și ținutul lui Neftali, calea către mare[11], dincolo de Iordan, Galileea neamurilor.16Poporul care locuia în întuneric a văzut o mare lumină! Peste cei ce locuiau în țara umbrei morții, a răsărit o lumină!“[12] (Is 9:1)17De atunci încolo, Isus a început să predice și să zică: „Pocăiți‑vă, căci s‑a apropiat Împărăția Cerurilor!“
Chemarea primilor apostoli
18În timp ce mergea pe lângă Marea Galileei[13], Isus a văzut doi frați, pe Simon, zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. (Mar 1:16; Lu 5:2; Ioan 1:35)19El le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!“20Ei și‑au lăsat imediat năvoadele și L‑au urmat.21Mergând mai departe de acolo, El a văzut alți doi frați, pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într‑o barcă împreună cu Zebedei, tatăl lor, și își reparau năvoadele. El i‑a chemat,22iar ei au lăsat imediat barca și pe tatăl lor și L‑au urmat.
Isus vindecă bolnavii
23Isus călătorea prin toată Galileea, dând învățătură în sinagogi[14], predicând Evanghelia[15] Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință care erau în popor. (Mar 3:7; Lu 6:17)24Vestea cu privire la El s‑a răspândit în toată Siria[16]. Oamenii îi aduceau la El pe toți cei ce sufereau de diferite boli și pe cei ce erau în chinuri, pe demonizați, pe epileptici[17] și pe cei paralizați, iar El îi vindeca.25Îl urmau mulțimi mari de oameni din Galileea, din Decapolis[18], din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.
1Dann wurde Jesus vom Geist in die Wüste geführt; dort sollte er vom Teufel versucht werden. (Mar 1:12; Lu 4:1)2Als er vierzig Tage und vierzig Nächte gefastet hatte, hungerte ihn.3Da trat der Versucher an ihn heran und sagte: Wenn du Gottes Sohn bist, so befiehl, dass aus diesen Steinen Brot wird.4Er aber antwortete: In der Schrift heißt es: Der Mensch lebt nicht vom Brot allein, sondern von jedem Wort, das aus Gottes Mund kommt. (Deut 8:3)5Darauf nahm ihn der Teufel mit sich in die Heilige Stadt, stellte ihn oben auf den Tempel6und sagte zu ihm: Wenn du Gottes Sohn bist, so stürz dich hinab; denn es heißt in der Schrift:
Seinen Engeln befiehlt er um deinetwillen, / und: Sie werden dich auf ihren Händen tragen, / damit dein Fuß nicht an einen Stein stößt. (Ps 91:11)7Jesus antwortete ihm: In der Schrift heißt es auch: Du sollst den Herrn, deinen Gott, nicht auf die Probe stellen. (Deut 6:16)8Wieder nahm ihn der Teufel mit sich und führte ihn auf einen sehr hohen Berg; er zeigte ihm alle Reiche der Welt mit ihrer Pracht9und sagte zu ihm: Das alles will ich dir geben, wenn du dich vor mir niederwirfst und mich anbetest.10Da sagte Jesus zu ihm: Weg mit dir, Satan! Denn in der Schrift steht: Den Herrn, deinen Gott, sollst du anbeten und ihm allein dienen. (Deut 5:9; Deut 6:13)11Darauf ließ der Teufel von ihm ab und siehe, es kamen Engel und dienten ihm.
DAS WIRKEN JESU IN GALILÄA
Jesus – Licht für die Menschen
12Als Jesus hörte, dass Johannes ausgeliefert worden war, kehrte er nach Galiläa zurück. (Mar 1:14; Lu 4:14)13Er verließ Nazaret, um in Kafarnaum zu wohnen, das am See liegt, im Gebiet von Sebulon und Naftali.14Denn es sollte sich erfüllen, was durch den Propheten Jesaja gesagt worden ist:15Das Land Sebulon und das Land Naftali, / die Straße am Meer, das Gebiet jenseits des Jordan, / das heidnische Galiläa: (Is 8:23)16Das Volk, das im Dunkel saß, / hat ein helles Licht gesehen; / denen, die im Schattenreich des Todes wohnten, / ist ein Licht erschienen. (Lu 1:79)
Die Verkündigung vom Himmelreich und die ersten Jünger
17Von da an begann Jesus zu verkünden: Kehrt um! Denn das Himmelreich ist nahe.[1] (Mar 1:15; Lu 5:1; Ioan 1:35)18Als Jesus am See von Galiläa entlangging, sah er zwei Brüder, Simon, genannt Petrus, und seinen Bruder Andreas; sie warfen gerade ihr Netz in den See, denn sie waren Fischer. (Mat 9:9)19Da sagte er zu ihnen: Kommt her, mir nach! Ich werde euch zu Menschenfischern machen.20Sofort ließen sie ihre Netze liegen und folgten ihm nach.21Als er weiterging, sah er zwei andere Brüder, Jakobus, den Sohn des Zebedäus, und seinen Bruder Johannes; sie waren mit ihrem Vater Zebedäus im Boot und richteten ihre Netze her. Er rief sie22und sogleich verließen sie das Boot und ihren Vater und folgten Jesus nach.
Der Andrang der Menschen
23Er zog in ganz Galiläa umher, lehrte in den Synagogen, verkündete das Evangelium vom Reich und heilte im Volk alle Krankheiten und Leiden. (Mat 9:35; Mar 3:7; Lu 6:17)24Und sein Ruf verbreitete sich in ganz Syrien. Man brachte alle Kranken mit den verschiedensten Gebrechen und Leiden zu ihm, Besessene, Mondsüchtige und Gelähmte, und er heilte sie.25Scharen von Menschen aus Galiläa, der Dekapolis, aus Jerusalem und Judäa und aus dem Gebiet jenseits des Jordan folgten ihm nach.