Maleahi 2 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

1 Iar acum, această poruncă este pentru voi, preoților! 2 Dacă nu veți asculta și dacă nu vă veți pune la inimă să dați slavă Numelui Meu, zice DOMNUL Oștirilor, voi trimite blestemul asupra voastră și voi blestema binecuvântările voastre. Deja le‑am și blestemat, pentru că nu v‑ați pus la inimă să Mă cinstiți! 3 Iată, o voi mustra pe sămânța voastră, vă voi împrăștia bălegarul pe față – bălegarul de la sărbătorile voastre – și veți fi duși împreună cu ele! 4 Veți ști atunci că Eu v‑am trimis această poruncă, pentru ca legământul Meu cu Levi să continue, zice DOMNUL Oștirilor. 5 Legământul Meu cu el a fost un legământ al vieții și al păcii. I l‑am dat ca să‑i fie teamă, iar el s‑a temut de Mine și s‑a înspăimântat de Numele Meu! 6 Legea adevărului a fost în gura lui și nicio nedreptate n‑a fost găsită pe buzele lui. El a umblat cu Mine în pace și în dreptate și i‑a întors pe mulți de la nelegiuire. 7 Căci buzele unui preot trebuie să păzească cunoștința și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un mesager al DOMNULUI Oștirilor. 8 Dar voi v‑ați abătut de la cale, i‑ați făcut pe mulți să cadă prin Lege și ați distrus legământul lui Levi, zice DOMNUL Oștirilor. 9 De aceea și Eu v‑am făcut de dispreț și v‑am umilit înaintea întregului popor, tot așa cum și voi n‑ați păzit căile Mele și ați fost părtinitori în ce privește Legea!“

Necredincioșia lui Iuda

10 N‑avem toți un singur Tată^[1]? Nu ne‑a creat un singur Dumnezeu? Atunci de ce suntem necredincioși unul față de altul, pângărind legământul părinților noștri? 11 Iuda a fost necredincios, iar în Israel și în Ierusalim s‑a săvârșit o urâciune, căci Iuda a întinat Lăcașul DOMNULUI, pe care El îl iubește, și s‑a căsătorit cu fiica unui dumnezeu străin. 12 DOMNUL să‑l nimicească din corturile lui Iacov pe omul care a făcut lucrul acesta – pe cel treaz, pe cel ce răspunde^[2] sau pe cel ce aduce un dar de mâncare DOMNULUI Oștirilor. 13 Un al doilea lucru pe care‑l faceți este acesta: acoperiți altarul DOMNULUI cu lacrimi, cu plânsete și cu gemete, pentru că El nu mai ține seama de darurile de mâncare și nu le mai primește cu plăcere din mâinile voastre. 14 Și vă întrebați: „De ce?“ Pentru că DOMNUL a fost martor între tine și soția tinereții tale, față de care ai fost necredincios, deși ea este consoarta ta, soția ta prin legământ. 15 Nu i‑a făcut El una? În trup și în duh sunt ai Lui.^[3] De ce una? Pentru că El caută o sămânță dumnezeiască.^[4] Deci păziți‑vă în duhul vostru și niciunul dintre voi să nu fie necredincios soției tinereții sale! 16 „Căci Eu urăsc divorțul, zice DOMNUL, Dumnezeul lui Israel. Eu urăsc pe cel ce își acoperă haina cu violență^[5]“, zice DOMNUL Oștirilor. Deci păziți‑vă în duhul vostru și nu fiți necredincioși! (Ps 73:6) 17 L‑ați obosit pe DOMNUL prin cuvintele voastre. Și totuși întrebați: „Cum L‑am obosit?“ L‑ați obosit zicând: „Toți cei care fac răul sunt buni în ochii DOMNULUI și în ei Își găsește El plăcerea!“ Sau zicând: „Unde este Dumnezeul judecății?“

Einheitsübersetzung 2016

de la Katholisches Bibelwerk

Drohung wegen des missachteten Bundes mit Levi

1 Jetzt gilt dieses Gebot für euch, ihr Priester: 2 Wenn ihr nicht hört / und nicht von Herzen darauf bedacht seid, meinen Namen in Ehren zu halten / - spricht der HERR der Heerscharen -, dann schleudere ich meinen Fluch gegen euch / und verfluche den Segen, der auf euch ruht; ja, ich habe ihn schon verflucht, / weil ihr nicht von Herzen darauf bedacht seid. (Deut 28:15; Ps 115:1) 3 Siehe, ich schlage euch den Arm ab / und werfe euch Unrat ins Gesicht, den Unrat eurer Feste, / und man wird euch zu ihm hinausschaffen. 4 Dann werdet ihr erkennen, / dass ich dieses Gebot über euch erlassen habe, damit mein Bund mit Levi / bestehen bleibe, spricht der HERR der Heerscharen. (Num 25:10; Deut 18:1; Deut 33:8) 5 Mein Bund bedeutete für ihn / Leben und Heil, beides gab ich ihm, dazu Ehrfurcht: Er sollte mich fürchten / und vor meinem Namen erschrecken. 6 Zuverlässige Weisung kam aus seinem Mund, / nichts Verkehrtes fand sich auf seinen Lippen, in Frieden und Aufrichtigkeit ging er mit mir seinen Weg / und viele hielt er davon ab, schuldig zu werden. (Deut 21:5; Deut 33:10) 7 Ja, die Lippen des Priesters bewahren Erkenntnis / und aus seinem Mund erwartet man Weisung; / denn er ist der Bote des HERRN der Heerscharen. (Os 4:1; Hag 2:11) 8 Ihr aber, ihr seid abgewichen vom Weg, / ihr habt viele zu Fall gebracht durch eure Weisung; ihr habt den Bund Levis zunichte gemacht, / spricht der HERR der Heerscharen. (Ier 17:5; Os 4:4; Mat 23:13) 9 Darum mache ich euch verächtlich / und erniedrige euch vor dem ganzen Volk, so wie ihr euch nicht an meine Wege haltet / und auf die Person seht bei der Weisung. (Deut 16:19)

GEGEN TREULOSIGKEIT UND EHESCHEIDUNG

10 Haben wir nicht alle denselben Vater? / Hat nicht der eine Gott uns erschaffen? Warum handeln wir dann treulos, einer gegen den andern, / und entweihen den Bund unserer Väter? (Deut 4:31; Is 63:16; Is 64:7; Ef 4:4)

Deut 4:31Is 63:16Is 64:7Ef 4:4

11 Treulos hat Juda gehandelt / und Gräueltaten sind in Israel und in Jerusalem geschehen: Denn Juda hat das Heiligtum des HERRN, das er liebt, entweiht / und die Tochter eines fremden Gottes zur Frau genommen. (Ezra 9:1; Ne 13:23) 12 Der HERR versage dem, der so handelt, / einen, der für ihn zeugt und für ihn spricht in den Zelten Jakobs, / einen, der dem HERRN der Heerscharen Opfer darbringt.^[1] 13 Außerdem tut ihr noch dies: Ihr bedeckt den Altar des HERRN mit Tränen, / mit Weinen und Klagen, weil er sich eurem Opfer nicht mehr zuwendet / und es nicht mehr gnädig annimmt aus eurer Hand. 14 Und wenn ihr fragt: Warum?: / Weil der HERR Zeuge war zwischen dir und der Frau deiner Jugend, an der du treulos handelst, / obwohl sie deine Gefährtin ist, / die Frau, mit der du einen Bund geschlossen hast. (Tob 7:14) 15 Nicht einer hat doch jemals so gehandelt, / wenn er einen Rest von verständigem Geist besitzt. Was begehrt denn dieser Eine? / Er begehrt Nachkommen von Gott! Bewahrt euch also euren verständigen Geist! / Handle nicht treulos an der Frau deiner Jugend!^[2] (Ps 127:3; Ps 128:3) 16 Wenn einer seine Frau aus Abneigung verstößt, / spricht der HERR, Israels Gott, dann bedeckt er sein Gewand mit Gewalttat, / spricht der HERR der Heerscharen. Bewahrt euch also euren verständigen Geist / und handelt nicht treulos!

GERICHT UND LÄUTERUNG

17 Ihr ermüdet den HERRN mit euren Reden / und ihr fragt: Wodurch ermüden wir ihn? Dadurch, dass ihr sagt: Jeder, der Böses tut, / ist gut in den Augen des HERRN, an solchen Leuten hat er Gefallen. / Oder: Wo ist denn Gott, der Gericht hält? (Iov 21:7; Ps 73:3; Ier 12:1)