1Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău în ochii DOMNULUI și de aceea DOMNUL i‑a dat pe mâna filistenilor timp de patruzeci de ani.2Era un om din Țora, din clanul daniților, al cărui nume era Manoah. Soția lui nu putea să nască pentru că era stearpă.3Îngerul DOMNULUI S‑a arătat femeii și i‑a zis: „Iată că, deși acum nu poți să naști fiindcă ești stearpă, totuși vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu.4Acum, ia seama, te rog, să nu bei nici vin, nici tărie și să nu mănânci nimic necurat,5căci iată, vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu! Briciul nu va trece peste capul lui, fiindcă băiatul va fi un nazireu[1] al lui Dumnezeu încă din pântec și el va începe să izbăvească Israelul din mâna filistenilor.“ (Num 6:1)6Femeia s‑a dus și i‑a istorisit soțului ei, zicând: „A venit la mine un Om al lui Dumnezeu. Înfățișarea Lui era foarte de temut, ca înfățișarea Îngerului lui Dumnezeu. Nu L‑am întrebat de unde venea și nu mi‑a dezvăluit care‑I este numele.7El mi‑a zis: «Iată, vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu! De aceea să nu bei nici vin, nici tărie și să nu mănânci nimic necurat, fiindcă băiatul va fi un nazireu al lui Dumnezeu încă din pântec și până în ziua morții lui.»“8Atunci Manoah s‑a rugat DOMNULUI și I‑a zis: „Ah, Stăpâne, Te rog, fă să revină la noi Omul lui Dumnezeu, pe Care L‑ai trimis, ca să ne învețe ce să facem cu băiatul care se va naște!“9Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui Manoah și Îngerul DOMNULUI a venit din nou la femeie. Ea rămăsese la câmp, iar Manoah, soțul ei, nu era cu ea.10Femeia s‑a grăbit și a alergat să‑l anunțe pe soțul ei. Ea i‑a zis: „Iată că Omul Care a venit în acea zi la mine, mi S‑a arătat din nou!“11Manoah s‑a ridicat și s‑a dus după soția sa, iar când a ajuns la Omul Acela I‑a zis: – Tu ești Omul Care i‑a vorbit soției mele? El i‑a răspuns: – Eu sunt!12Manoah I‑a zis: – Când se vor împlini cuvintele Tale, ce rânduială să ținem cu băiatul în vederea lucrării lui?13Îngerul DOMNULUI i‑a răspuns lui Manoah: – Femeia să se ferească de tot ce i‑am spus!14Să nu mănânce nimic care iese din viță, să nu bea nici vin, nici tărie și să nu mănânce nimic necurat. Să păzească tot ce i‑am poruncit.15Manoah I‑a zis Îngerului DOMNULUI: – Te rog, dă‑ne voie să Te reținem ca să‑Ți pregătim un ied.16Îngerul DOMNULUI i‑a răspuns lui Manoah: – Chiar dacă M‑ai opri, n‑aș mânca din mâncarea ta, dar dacă vrei să aduci o ardere‑de‑tot, atunci să o aduci DOMNULUI! Manoah nu știa că este Îngerul DOMNULUI.17Atunci Manoah I‑a zis Îngerului DOMNULUI: – Care‑Ți este Numele, ca să Te onorăm când se vor împlini cuvintele Tale?18Îngerul DOMNULUI i‑a răspuns: – De ce Îmi ceri Numele? El este minunat.[2]19Manoah a luat iedul și darul de mâncare și le‑a oferit DOMNULUI pe stâncă. În timp ce Manoah și soția sa priveau, a avut loc o minune.20Pe când flacăra se înălța de pe altar spre cer, Îngerul DOMNULUI S‑a înălțat în flacăra altarului. Văzând lucrul acesta, Manoah și soția lui s‑au aruncat cu fața la pământ.21Îngerul DOMNULUI nu S‑a mai arătat din nou lui Manoah și soției lui. Atunci Manoah a înțeles că fusese Îngerul DOMNULUI.22Manoah i‑a zis soției sale: – Sigur vom muri fiindcă am văzut pe Dumnezeu!23Dar soția lui i‑a răspuns: – Dacă ar fi vrut DOMNUL să ne omoare, nu ar fi primit din mâinile noastre arderea‑de‑tot și darul de mâncare, nu ne‑ar fi descoperit toate acestea și nu ne‑ar fi îngăduit să auzim acum lucruri ca acestea!24Femeia a născut un fiu și i‑a pus numele Samson. Băiatul a crescut, și DOMNUL l‑a binecuvântat.25Duhul DOMNULUI a început să‑l pună în mișcare la Mahane‑Dan, între Țora și Eștaol.
1Die Israeliten taten wieder, was in den Augen des HERRN böse ist. Deshalb gab sie der HERR vierzig Jahre lang in die Hand der Philister.2Es war ein Mann aus Zora, aus der Sippe der Daniter, namens Manoach; seine Frau war unfruchtbar und hatte nicht geboren.3Der Engel des HERRN erschien der Frau und sagte zu ihr: Siehe, du bist unfruchtbar und hast nicht geboren; aber du wirst schwanger werden und einen Sohn gebären.4Und jetzt nimm dich in Acht und trink weder Wein noch Bier und iss nichts Unreines! (Num 6:2)5Denn siehe, du wirst schwanger werden und einen Sohn gebären. Es darf kein Schermesser an seinen Kopf kommen; denn der Knabe wird vom Mutterleib an ein Gott geweihter Nasiräer sein. Er wird damit beginnen, Israel aus der Hand der Philister zu retten. (Is 7:14)6Die Frau ging und sagte zu ihrem Mann: Der Gottesmann ist zu mir gekommen; er sah aus, wie der Engel Gottes aussieht, überaus Furcht erregend. Ich habe ihn nicht gefragt, woher er kam, und er hat mir auch seinen Namen nicht genannt.7Er sagte zu mir: Siehe, du wirst schwanger werden und einen Sohn gebären. Und von jetzt an trink keinen Wein und kein Bier und iss nichts Unreines; denn der Knabe wird vom Mutterleib an ein Gott geweihter Nasiräer sein, bis zum Tag seines Todes.8Da betete Manoach zum HERRN und sagte: Bitte, mein Herr, der Gottesmann, den du gesandt hast, komme doch noch einmal zu uns und belehre uns, was wir mit dem Knaben machen sollen, der geboren werden soll.9Und Gott hörte auf die Stimme Manoachs. Der Engel Gottes kam noch einmal zu der Frau, als sie gerade auf dem Feld war; ihr Mann Manoach war nicht bei ihr.10Die Frau lief schnell und teilte es ihrem Mann mit; sie sagte zu ihm: Siehe, der Mann ist mir erschienen, der damals zu mir gekommen ist.11Manoach stand auf und folgte seiner Frau. Als er zu dem Mann kam, fragte er ihn: Bist du der Mann, der mit meiner Frau geredet hat? Er antwortete: Ja, ich bin es.12Da sagte Manoach: Wenn sich nun dein Wort erfüllt, wie sollen wir es mit dem Knaben halten, was sollen wir mit ihm tun?13Der Engel des HERRN antwortete Manoach: Die Frau soll sich vor all dem hüten, was ich ihr gesagt habe.14Nichts, was vom Weinstock kommt, darf sie genießen; weder Wein noch Bier darf sie trinken und nichts Unreines essen. Alles, was ich ihr befohlen habe, muss sie bewahren.15Manoach sagte zum Engel des HERRN: Wir möchten dich gern aufhalten und vor dir ein Ziegenböckchen zubereiten.16Aber der Engel des HERRN sagte zu Manoach: Auch wenn du mich aufhieltest, würde ich von deinem Mahl nichts essen. Wenn du aber ein Brandopfer herrichten willst, bring es dem HERRN dar! Manoach wusste nämlich nicht, dass es der Engel des HERRN war.17Manoach fragte den Engel des HERRN: Wie ist dein Name? Wenn eintrifft, was du gesagt hast, möchten wir dir gern Ehre erweisen. (Gen 32:30)18Der Engel des HERRN erwiderte: Warum fragst du nach meinem Namen? Er ist wunderbar.19Da nahm Manoach das Ziegenböckchen und das Speiseopfer und brachte es auf dem Felsblock dem HERRN dar und er vollbrachte etwas Wunderbares. Manoach und seine Frau sahen zu[1]20und es geschah, als die Flamme vom Altar zum Himmel aufstieg, stieg der Engel des HERRN in der Flamme des Altars mit empor. Als Manoach und seine Frau das sahen, warfen sie sich zu Boden auf ihr Gesicht.21Von da an aber erschien der Engel des HERRN dem Manoach und seiner Frau nicht mehr. Da erkannte Manoach, dass es der Engel des HERRN gewesen war,22und sagte zu seiner Frau: Sicher müssen wir sterben, weil wir Gott gesehen haben. (Ex 33:20; Is 6:5)23Doch seine Frau entgegnete ihm: Wenn der HERR uns hätte töten wollen, hätte er nicht aus unserer Hand Brand- und Speiseopfer angenommen und er hätte uns nicht all das sehen und uns auch jetzt nichts Derartiges hören lassen.24Die Frau gebar einen Sohn und nannte ihn Simson; der Knabe wuchs heran und der HERR segnete ihn.25Dann aber begann der Geist des HERRN, ihn umherzutreiben im Lager Dans zwischen Zora und Eschtaol. (Jud 3:10; Jud 6:34; Jud 11:29; 1 Sam 10:6)