de la Biblica1Apoi DOMNUL mi‑a zis: – Chiar dacă Moise și Samuel s‑ar înfățișa înaintea Mea, Eu tot n‑aș fi binevoitor cu poporul acesta. Izgonește‑i dinaintea Mea! Să plece!2Dacă te vor întreba: „Unde să ne ducem?“, să le răspunzi: „Așa vorbește DOMNUL: «Cei ce sunt pentru moarte – la moarte; cei ce sunt pentru sabie – la sabie; cei ce sunt pentru foamete – la foamete; și cei ce sunt pentru captivitate – în captivitate.»3Voi trimite împotriva lor patru feluri de nenorociri, zice DOMNUL: sabia, ca să‑i ucidă; câinii, ca să‑i sfâșie; păsările cerului și fiarele pământului – ca să‑i devoreze și să‑i distrugă.4Îi voi face o pricină de groază pentru toate regatele pământului, din cauza faptelor lui Manase, fiul lui Ezechia, regele lui Iuda, pe care le‑a săvârșit în Ierusalim.5Cui îi va fi milă de tine, Ierusalime? Cine va plânge pentru tine? Cine va veni să te întrebe de sănătate?6M‑ai respins, zice DOMNUL, continui să‑Mi întorci spatele. De aceea Îmi întind mâna împotriva ta și te distrug. M‑am săturat să mai am milă de tine.7Îi voi vântura cu furca la porțile țării; îi voi lipsi de copii și voi distruge poporul Meu, căci nu și‑au schimbat căile.8Văduvele lor vor fi mai numeroase decât nisipul mării. În miezul zilei voi aduce nimicitorul peste mama celui tânăr[1]; voi face să cadă deodată peste ea chinul și groaza.9Cea care născuse șapte fii va fi slăbită, își va da duhul. Soarele ei va apune când este încă ziuă; va fi rușinată și umilită. Pe cei rămași în viață îi voi da pradă sabiei, înaintea dușmanilor lor, zice DOMNUL.“10– Vai de mine, mamă, pentru că m‑ai născut! Pe mine, om de ceartă și de neînțelegere pentru toată țara. Nu dau împrumut, nici nu iau împrumut și totuși toți mă blestemă!11DOMNUL a zis: – Cu siguranță te voi elibera, ca să fii fericit. Cu siguranță îi voi face pe dușmanii tăi să te implore în vremurile de nenorocire și de necaz.12Poate cineva să frângă fierul – fierul din nord – sau bronzul?[2]13Averile și comorile tale le voi da ca pradă, fără preț, din cauza tuturor păcatelor tale săvârșite pe întreg teritoriul tău.14Te voi face să slujești dușmanilor tăi, într‑o țară pe care nu o cunoști, căci focul mâniei Mele s‑a aprins și arde peste voi.15– Tu știi totul, DOAMNE! Adu‑Ți aminte de mine și ai grijă de mine! Răzbună‑mă împotriva celor ce mă persecută! Tu ești îndelung răbdător – nu mă înlătura! Tu știi cât dispreț sufăr pentru Tine!16Când am găsit cuvintele Tale, le‑am mâncat. Cuvintele Tale au fost bucuria și desfătarea inimii mele, căci Numele Tău este chemat peste mine, DOAMNE, Dumnezeul Oștirilor!17N‑am șezut niciodată în compania petrecăreților, ca să mă înveselesc cu ei. Am stat singur, pentru că mâna Ta era peste mine și mă umpluseși de indignare.18De ce durerea mea este fără sfârșit? De ce rana mea este incurabilă și refuză să se vindece? Vei fi Tu pentru mine ca un izvor înșelător, ca niște ape care nu dăinuiesc?19– Așa vorbește DOMNUL: „Dacă te vei întoarce la Mine, te voi aduce din nou să stai înaintea Mea. Dacă vei rosti cuvinte de valoare, și nu cuvinte de nimic, vei fi ca gura Mea. Ei să se întoarcă la tine, și nu tu să te întorci la ei!20Te voi face un zid pentru poporul acesta, un zid tare din bronz. Ei vor lupta împotriva ta, însă nu te vor învinge, căci Eu sunt cu tine ca să te izbăvesc și să te scap, zice DOMNUL.21Te voi scăpa din mâna celor răi și te voi răscumpăra din palma celor groaznici.“
Ieremia 15
Einheitsübersetzung 2016
de la Katholisches Bibelwerk1Doch der HERR sprach zu mir: Selbst wenn Mose und Samuel vor mein Angesicht träten, würde ich mich diesem Volk nicht mehr zuwenden. Schicke sie weg von meinem Angesicht, sie sollen gehen!2Fragen sie dich dann: Wohin sollen wir gehen?, so sag ihnen: So spricht der HERR: Wer dem Tod verfallen ist, zum Tod! Wer dem Schwert, zum Schwert! Wer dem Hunger, zum Hunger! Wer der Gefangenschaft, zur Gefangenschaft! (Ier 43:11)3Vier Sippen biete ich gegen sie auf - Spruch des HERRN: das Schwert zum Morden, die Hunde zum Fortschleifen, die Vögel des Himmels und die Tiere des Feldes zum Fressen und Vertilgen. (Ez 14:21)4Ich mache sie zu einem Bild des Schreckens für alle Reiche der Erde wegen des Manasse, des Sohnes Hiskijas, des Königs von Juda, zur Strafe für das, was er in Jerusalem verübt hat. (2 Re 21:1)5Wer wird mit dir, Jerusalem, Mitleid haben / und wer wird dich bedauern?
Wer wird abweichen von seinem Weg, / um nach deinem Ergehen zu fragen?6Du selbst hast mich verworfen - Spruch des HERRN -, / du hast mir den Rücken gekehrt.
Deshalb streckte ich meine Hand gegen dich aus / und zerstörte dich; / ich bin des Erbarmens müde geworden.7Ich habe sie mit der Schaufel geworfelt / in den Toren des Landes.
Ich habe mein Volk kinderlos gemacht / und es dem Untergang geweiht - / von ihren Wegen sind sie nicht umgekehrt. (Mat 3:12)8Seine Witwen wurden zahlreicher / als der Sand am Meer;
ich brachte über sie - die Mütter der jungen Männer - / am hellen Mittag den Verwüster,
ließ jählings auf sie fallen / Angst und Schrecken.9Die Mutter, die sieben Söhne gebar, / welkte dahin, verhauchte ihr Leben.
Ihr sank die Sonne mitten am Tag, / sie fiel in Schande und Schmach.
Und was übrig ist von ihnen, gebe ich dem Schwerte preis / vor den Augen ihrer Feinde - Spruch des HERRN.
Zweite Konfession des Propheten Jeremia
10Weh mir, meine Mutter, dass du mich geboren hast, / einen Mann, der mit aller Welt in Zank und Streit liegt.
Ich bin niemands Gläubiger und niemands Schuldner / und doch fluchen mir alle. (Ier 20:14)11Der HERR sagte:
Gewiss habe ich dich zum Guten befreit. / Gewiss habe ich zur Zeit des Unheils und zur Zeit der Bedrängnis durch den Feind dich überfallen lassen.12Kann man Eisen zertrümmern, / Eisen aus dem Norden, und Bronze?13Dein Vermögen und deine Schätze / gebe ich zur Plünderung preis,
nicht gegen Bezahlung, sondern wegen all deiner Sünden / und in deinem ganzen Gebiet.14Ich mache dich zum Sklaven deiner Feinde / in einem Land, das du nicht kennst.
Denn Feuer lodert auf in meinem Zorn, / gegen euch ist es entbrannt.[1]15Du weißt es, HERR; denk an mich / und nimm dich meiner an! / Schaffe mir Vergeltung an meinen Verfolgern!
Raff mich nicht hinweg, / sondern schieb deinen Zorn hinaus! / Erkenne, dass ich deinetwillen Schmach erleide!16Fanden sich Worte von dir, / so verschlang ich sie; / dein Wort wurde mir zum Glück und zur Freude meines Herzens;
denn dein Name ist über mir ausgerufen, / HERR, Gott der Heerscharen.17Nie saß ich im Kreis der Lustigen und nicht war ich fröhlich; / unter der Macht deiner Hand sitze ich einsam; / denn du hast mich mit Groll angefüllt. (Ier 16:8)18Warum dauert mein Leiden ewig / und ist meine Wunde so bösartig, / dass sie nicht heilen will?
Wahrlich, wie ein versiegender Bach bist du mir geworden, / ein unzuverlässiges Wasser.19Darum - so spricht der HERR:
Wenn du umkehrst, lasse ich dich umkehren / und wieder vor mir stehen.
Wenn du Edles hervorbringst und nicht Gemeines, / darfst du wieder mein Mund sein.
Jene werden umkehren zu dir, / du aber kehre dich ihnen nicht zu!20Dann mache ich dich für dieses Volk / zur bronzenen, festen Mauer.
Mögen sie dich bekämpfen, / sie werden dich nicht bezwingen;
denn ich bin mit dir, / um dir zu helfen und dich zu retten / - Spruch des HERRN. (Ier 1:18)21Ja, ich rette dich aus der Hand der Bösen, / ich befreie dich aus der Faust der Tyrannen.