1I s‑a spus lui David: – Iată, filistenii luptă împotriva Cheilei și îi pradă ariile.2David L‑a întrebat pe DOMNUL, zicând: – Să mă duc să lupt împotriva acestor filisteni? DOMNUL i‑a răspuns lui David: – Du‑te, luptă împotriva filistenilor și izbăvește Cheila!3Dar oamenii lui David i‑au zis: – Iată, noi ne temem chiar și aici, în Iuda! Ce va fi deci când vom merge la Cheila, împotriva oștirilor filistene?4Atunci David L‑a întrebat din nou pe DOMNUL, și DOMNUL i‑a răspuns, zicând: – Ridică‑te și coboară la Cheila, căci Eu îi dau pe filisteni în mâna ta.5David a plecat la Cheila, împreună cu oamenii lui. A luptat împotriva filistenilor, le‑a luat turmele și le‑a provocat o mare înfrângere. Astfel, David i‑a izbăvit pe locuitorii Cheilei.6Când Abiatar, fiul lui Ahimelek, a fugit la David, în Cheila, s‑a coborât cu efodul în mână.
David, urmărit de Saul
7Saul a fost înștiințat că David a venit la Cheila. Atunci el a zis: „Dumnezeu l‑a dat în mâna mea, căci s‑a izolat, intrând într‑o cetate cu porți și cu zăvoare!“8Saul a chemat tot poporul la război ca să coboare la Cheila și să‑l asedieze pe David și pe oamenii săi.9Însă David a aflat că Saul a întocmit planuri rele împotriva sa și i‑a zis preotului Abiatar: – Adu efodul aici!10Apoi David a zis: – DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, robul Tău a auzit că Saul vrea să vină la Cheila pentru a distruge cetatea din cauza mea.11Mă vor preda, oare, locuitorii Cheilei în mâna lui? Va coborî, oare, Saul după cum a auzit robul Tău? DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, Te rog, răspunde‑i robului Tău. DOMNUL i‑a răspuns: – Se va coborî.12David a zis: – Mă vor da locuitorii Cheilei pe mine și pe oamenii mei în mâna lui Saul? DOMNUL i‑a răspuns: – Te vor da.13Astfel, David și oamenii lui, în număr de aproape șase sute de bărbați, s‑au ridicat, au ieșit din Cheila și au plecat încotro au putut. Când Saul a fost înștiințat că David a scăpat din Cheila, nu s‑a mai dus acolo.14David a locuit în pustie, în fortificații[1]; a locuit pe muntele din pustia Zif. Saul îl căuta în fiecare zi, însă Dumnezeu nu l‑a dat în mâinile lui. (1 Sam 22:4)15În timp ce se afla la Horeș, în pustia Zif, David a înțeles că Saul îl caută ca să‑l omoare.16Ionatan, fiul lui Saul, s‑a ridicat și s‑a dus la David, la Horeș și i‑a întărit încrederea în Dumnezeu,17zicându‑i: – Nu te teme, pentru că mâna tatălui meu, Saul, nu te va găsi. Tu vei domni peste Israel, iar eu voi fi al doilea, după tine. Chiar și tatăl meu, Saul, știe că este așa.18Apoi au încheiat amândoi un legământ înaintea DOMNULUI. David a rămas la Horeș, iar Ionatan s‑a întors acasă.19Zifiții s‑au suit la Saul, la Ghiva, și i‑au zis: – Oare nu se ascunde David printre noi, în fortificațiile de la Horeș, de pe dealul Hachila, care se află la sud de Ieșimon?20Acum, o, rege, coboară, fiindcă aceasta este toată dorința sufletului tău, iar noi îl vom da în mâinile regelui!21Saul le‑a zis: – Fiți binecuvântați de DOMNUL pentru că ați avut milă de mine.22Duceți‑vă, vă rog, să mai cercetați! Aflați și vedeți locul în care se află, precum și cine l‑a văzut acolo, pentru că mi s‑a spus că este foarte șiret.23Cercetați, aflați toate locurile în care se ascunde și întoarceți‑vă la mine cu vești sigure. Atunci voi veni cu voi și, dacă se află în țară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda.24Zifiții s‑au ridicat și au plecat la Zif, înaintea lui Saul. David și oamenii lui se aflau în pustia Maon, în Araba[2], la sud[3] de Ieșimon.25Saul a plecat împreună cu oamenii lui să‑l caute, însă David a fost înștiințat de acest lucru. A coborât la stâncă și a rămas acolo, în pustia Maon. Când a auzit Saul lucrul acesta, l‑a urmărit pe David în pustia Maon.26Saul mergea pe o parte a muntelui, iar David cu oamenii lui pe cealaltă parte. David se grăbea să se depărteze de Saul, în timp ce acesta și oamenii săi încercau să‑i înconjoare pe David și pe oamenii lui, ca să‑i prindă.27A venit însă un mesager la Saul, zicând: „Grăbește‑te să vii pentru că filistenii au invadat țara!“28Atunci Saul s‑a întors din urmărirea lui David și a plecat împotriva filistenilor. Locul acela l‑au numit Sela Hamahlekot[4].29David a plecat de acolo și a locuit în fortificațiile din En‑Ghedi.
1Man berichtete David: Die Philister kämpfen gerade gegen Keïla und plündern die Tennen. (Ios 15:44)2Da befragte David den HERRN: Soll ich hinziehen und diese Philister schlagen? Der HERR antwortete David: Geh, schlag die Philister und rette Keïla! (2 Sam 5:19)3Aber die Männer Davids sagten: Schau, wir haben schon hier in Juda Angst, wie viel mehr erst dann, wenn wir nach Keïla gegen die Truppen der Philister ziehen sollen.4David befragte daher noch einmal den HERRN und der HERR gab zur Antwort: Brich auf, zieh nach Keïla hinab; denn ich werde die Philister in deine Hand geben. (Ios 10:8; Jud 4:7)5Darauf zog David mit seinen Männern gegen Keïla und kämpfte gegen die Philister. Er trieb ihre Herden weg und brachte den Philistern eine schwere Niederlage bei. So rettete David die Einwohner von Keïla.6Als Abjatar, der Sohn Ahimelechs, zu David nach Keïla floh, nahm er auch das Efod mit. (1 Sam 22:20)7Saul aber wurde berichtet, dass David in Keïla war. Und Saul sagte: Gott hat ihn mir ausgeliefert; er hat sich selbst gefangen, indem er in eine Stadt mit Tor und Riegel gegangen ist. (Ios 8:7)8Saul bot das ganze Volk zum Kampf auf, um nach Keïla hinabzuziehen und David und seine Männer zu belagern.9Als David merkte, dass Saul Böses gegen ihn im Schild führte, sagte er zu dem Priester Abjatar: Bring das Efod her! (1 Sam 30:7)10Dann sprach David: HERR, Gott Israels, dein Knecht hat gehört, dass Saul beabsichtigt, nach Keïla zu kommen, um die Stadt meinetwegen zu vernichten.11Werden die Bürger von Keïla mich ihm ausliefern? Wird Saul herabkommen, wie dein Knecht gehört hat? HERR, Gott Israels, teile es deinem Knecht mit! Der HERR antwortete: Er wird herabkommen.12David fragte weiter: Werden die Bürger von Keïla mich und meine Männer an Saul ausliefern? Der HERR antwortete: Sie werden euch ausliefern.13Da brach David mit seinen Männern auf, etwa sechshundert Mann. Sie verließen Keïla und streiften umher, wie es sich gerade ergab. Als Saul berichtet wurde, dass David aus Keïla entkommen war, ließ er von seinem Plan ab und rückte nicht aus. (2 Sam 15:20)14David setzte sich in der Steppe auf Bergfestungen fest; er ließ sich in den Bergen der Steppe Sif nieder. Saul suchte ihn die ganze Zeit, aber Gott gab ihn nicht in seine Hand. (Ios 15:24)15David aber wusste, dass Saul ausgezogen war, weil er ihm nach dem Leben trachtete.
Als David in Horescha in der Steppe Sif war,16brach Jonatan, der Sohn Sauls, auf und ging zu David nach Horescha; er stärkte Davids Vertrauen auf Gott.17Er sagte zu ihm: Fürchte dich nicht; die Hand meines Vaters Saul wird dich nicht erreichen. Du wirst König über Israel sein und ich werde der Zweite nach dir sein. Auch mein Vater Saul weiß das. (1 Sam 24:21)18Und die beiden schlossen vor dem HERRN einen Bund. David blieb in Horescha und Jonatan ging wieder nach Hause. (1 Sam 18:3; 1 Sam 20:16)19Einige Sifiter gingen zu Saul nach Gibea hinauf und berichteten ihm: David hat sich bei uns auf den Bergfestungen bei Horescha versteckt, und zwar auf der Anhöhe von Hachila südlich von Jeschimon. (1 Sam 26:1; Ps 54:1)20Wenn es dir, König, beliebt, herabzukommen, dann komm! Es wird dann unsere Sache sein, ihn dem König auszuliefern.21Saul erwiderte: Gesegnet seid ihr vom HERRN, weil ihr Mitleid mit mir habt. (Rut 3:10)22Geht, haltet euch bereit, forscht nach und merkt euch den Ort, wo er sich aufhält und wer ihn dort gesehen hat; denn man hat mir gesagt, er sei schlau.23Beobachtet und erkundet alle Schlupfwinkel, in denen er sich verstecken könnte! Wenn ihr sichere Angaben habt, kehrt zu mir zurück; dann werde ich mit euch gehen. Wenn er wirklich im Land ist, werde ich ihn unter allen Tausendschaften Judas aufspüren. (Mat 2:8)24Sie brachen auf und zogen vor Saul her nach Sif. David aber und seine Männer waren in der Steppe Maon, in der Araba südlich von Jeschimon. (Ios 15:55)25Saul und seine Männer machten sich auf die Suche. Als man das David meldete, zog er weiter hinunter zu den Felsen in der Steppe Maon und blieb dort. Saul hörte davon und folgte ihm in die Steppe Maon.26Saul zog auf der einen Seite des Berges dahin, David und seine Männer auf der anderen Seite des Berges. David versuchte, rasch von Saul wegzukommen, während Saul und seine Männer schon dabei waren, ihn und seine Leute zu umzingeln, um sie gefangen zu nehmen.27Doch da kam ein Bote zu Saul und sagte: Komm schnell, die Philister sind in das Land eingefallen.28Saul ließ von der Verfolgung Davids ab und zog den Philistern entgegen. Deshalb nennt man diesen Ort Sela-Machlekot, Fels der Trennung. (2 Re 19:7; 2 Cro 20:2)