1Așadar, îi îndemn pe bătrânii din mijlocul vostru, eu însumi un bătrân[1], martor al suferințelor lui Cristos și părtaș al slavei care urmează să fie descoperită:2păstoriți turma lui Dumnezeu, care este printre voi, purtându‑i de grijă nu din obligație, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu, fără a fi lacomi de câștig murdar, ci dornici de slujire,3nu ca unii care domniți peste cei ce v‑au căzut la sorți, ci fiind exemple pentru turmă.4Iar când Se va arăta Marele Păstor veți primi coroana care nu se veștejește, a slavei.5La fel și voi, tinerilor, supuneți‑vă bătrânilor. Și îmbrăcați‑vă toți cu smerenie unii față de alții, pentru că „Dumnezeu Se așază[2] împotriva celor mândri, dar celor smeriți El le dă har.“[3] (Prov 3:34)6Smeriți‑vă deci sub mâna tare a lui Dumnezeu pentru ca, la vreme potrivită, El să vă înalțe.7Aruncați asupra Lui toată îngrijorarea voastră, fiindcă Lui Îi pasă de voi.8Fiți treji! Vegheați! Dușmanul vostru, diavolul[4], umblă ca un leu care rage, căutând să înghită pe cineva.9Împotriviți‑vă lui tari în credință, știind că frații[5] voștri din întreaga lume trec prin aceleași suferințe. (1 Pe 2:17)10După ce veți fi suferit pentru puțin timp, Dumnezeul oricărui har, Care v‑a chemat la slava Lui veșnică, în Cristos Isus, vă va desăvârși El Însuși, vă va statornici, vă va întări și vă va sprijini.11A Lui este puterea, în veci! Amin.12V‑am scris pe scurt aceste lucruri, prin Silvanus[6], pe care‑l consider un frate credincios, pentru a vă încuraja și pentru a depune mărturie că acesta[7] este adevăratul har al lui Dumnezeu. Rămâneți în el[8]!13Cea din Babilon[9], aleasă împreună cu voi, vă salută și, de asemenea, și Marcu, fiul meu.14Salutați‑vă unii pe alții cu un sărut al dragostei. Pace vouă, tuturor celor care sunteți în Cristos.
1Eure Ältesten ermahne ich, als Mitältester und Zeuge der Leiden Christi, der auch an der Herrlichkeit teilhaben soll, die sich offenbaren wird:2Weidet die euch anvertraute Herde Gottes, nicht gezwungen, sondern freiwillig, wie Gott es will; auch nicht aus Gewinnsucht, sondern mit Hingabe; (1 Tim 3:3; Tit 1:7)3seid nicht Beherrscher der Gemeinden, sondern Vorbilder für die Herde! (Filip 3:17; Tit 2:7)4Wenn dann der oberste Hirt erscheint, werdet ihr den nie verwelkenden Kranz der Herrlichkeit empfangen.5Sodann, ihr Jüngeren: Ordnet euch den Ältesten unter! Alle aber begegnet einander in Demut! Denn Gott tritt Stolzen entgegen, Demütigen aber schenkt er seine Gnade. (Prov 3:34; Iac 4:6)6Beugt euch also in Demut unter die mächtige Hand Gottes, damit er euch erhöht, wenn die Zeit gekommen ist![1]7Werft alle eure Sorge auf ihn, denn er kümmert sich um euch! (Ps 54:9; Wis 12:13)
Zuversicht trotz Bedrängnis
8Seid nüchtern, seid wachsam! Euer Widersacher, der Teufel, geht wie ein brüllender Löwe umher und sucht, wen er verschlingen kann. (Ps 22:14; 1 Pe 1:13; 1 Pe 4:7)9Leistet ihm Widerstand in der Kraft des Glaubens! Wisst, dass eure Brüder und Schwestern in der Welt die gleichen Leiden ertragen.10Der Gott aller Gnade aber, der euch in Christus zu seiner ewigen Herrlichkeit berufen hat, wird euch, die ihr kurze Zeit leiden müsst, wieder aufrichten, stärken, kräftigen und auf festen Grund stellen.[2]11Sein ist die Macht in Ewigkeit. Amen.[3] (1 Pe 4:11)