1Regele Solomon domnea peste tot Israelul.2Aceștia erau dregătorii pe care‑i avea în slujba lui: Azaria, fiul preotului Țadok;3Elihoref și Ahia, fiii lui Șișa, erau scribi; Iehoșafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;4Benaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul oștirii; Țadok și Abiatar erau preoți;5Azaria, fiul lui Natan, era numit peste administratorii ținuturilor; Zabud, fiul lui Natan, era preot și prieten al regelui;6Ahișar răspundea de palat, iar Adoniram, fiul lui Abda, era mai mare peste oamenii de corvoadă.7Solomon avea doisprezece administratori peste tot Israelul, care asigurau hrana regelui și a familiei sale. Fiecare asigura hrana timp de o lună pe an.8Acestea sunt numele lor: Ben‑Hur – pe muntele lui Efraim;9Ben‑Deker – în Makaț, în Șaalbim, în Bet‑Șemeș și în Elon Bet‑Hanan;10Ben‑Hesed – în Arubot; (Soco și toată țara Hefer erau ale lui);11Ben‑Abinadab avea toate înălțimile Dorului[1]; (Tafat, fiica lui Solomon, era soția lui);12Baana, fiul lui Ahilud – în Taanah, în Meghido și în tot Bet‑Șanul care este lângă Țortan, sub Izreel; apoi de la Bet‑Șan până la Abel-Mehola, până dincolo de Iokmeam;13Ben‑Gheber – în Ramotul Ghiladului; el avea așezările lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Ghilad, precum și ținutul Argob, care este în Bașan – șaizeci de cetăți mari cu ziduri și zăvoare de bronz;14Ahinadab, fiul lui Ido – în Mahanayim;15Ahimaaț – în Neftali; el o luase de soție pe Basmat, fiica lui Solomon;16Baana, fiul lui Hușai – în Așer și în Bealot;17Iehoșafat, fiul lui Paruah – în Isahar;18Șimei, fiul lui Ela – în Beniamin;19Gheber, fiul lui Uri – în ținutul Ghiladului, țara lui Sihon, regele amoriților, și a lui Og, regele Bașanului; era singurul administrator în acest ținut.
Bogăția și înțelepciunea lui Solomon
20Oamenii din Iuda și din Israel erau foarte numeroși, ca nisipul de pe țărmul mării. Ei mâncau, beau și se înveseleau.21Solomon era stăpân peste toate regatele de la Râu[2], până în țara filistenilor și până la hotarul Egiptului. Acestea îi plăteau tribut și i‑au fost supuse lui Solomon în toate zilele vieții lui.22Hrana lui Solomon pentru o singură zi era de treizeci de cori[3] de făină aleasă și șaizeci de cori[4] de făină integrală,23zece boi îngrășați în grajd, douăzeci de boi îngrășați la pășune și o sută de oi, în afară de cerbi, gazele, căpriori și păsări îngrășate.24El stăpânea peste toată regiunea de dincoace de Râu, de la Tifsah până la Gaza, peste toți regii de dincoace de Râu și avea pace din toate părțile.25Iuda și Israel, de la Dan până la Beer-Șeba[5], au locuit în siguranță, fiecare sub via și sub smochinul lui, în toate zilele lui Solomon.26Solomon avea patru mii de grajduri pentru caii de la carele sale și douăsprezece mii de călăreți.[6]27Administratorii, fiecare în luna lui, asigurau hrana regelui Solomon și a tuturor celor ce se apropiau de masa regelui Solomon, urmărind să nu lipsească nimic.28Ei aduceau și orz și paie pentru cai și pentru armăsari, fiecare potrivit cu responsabilitatea lui.29Dumnezeu i‑a dat lui Solomon înțelepciune, o foarte mare pricepere și o înțelegere nemăsurată, ca nisipul de pe țărmul mării.30Înțelepciunea lui Solomon era mai mare decât înțelepciunea tuturor fiilor Răsăritului și decât toată înțelepciunea Egiptului.31El era mai înțelept decât oricare alt om, mai înțelept decât ezrahitul Etan, decât Heman, Calcol și Darda, fiii lui Mahol. Faima lui s‑a răspândit printre toate neamurile din jur.32El a alcătuit trei mii de proverbe și a compus o mie cinci cântări.33A vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban până la isopul care crește pe ziduri, despre animale, despre păsări, despre târâtoare și despre pești.34Oameni din toate popoarele veneau să audă înțelepciunea lui Solomon. Veneau din partea tuturor regilor pământului, care auziseră de înțelepciunea lui.
1König Salomo war König von ganz Israel.2Dies waren seine obersten Beamten: Asarja, der Enkel Zadoks, war Priester.[1] (1 Re 4:18; 1 Re 20:23)3Elihoref und Ahija, die Söhne Schischas, waren Staatsschreiber, Joschafat, der Sohn Ahiluds, war Sprecher des Königs.4Benaja, der Sohn Jojadas, war Heerführer. Zadok und Abjatar waren Priester.5Asarja, der Sohn Natans, war Vorgesetzter der Statthalter. Sabud, der Sohn Natans, war Priester, der Freund des Königs,6Ahischar war Palastvorsteher und Adoniram, der Sohn Abdas, war Aufseher über die Fronarbeiten.7Salomo hatte zwölf Statthalter für ganz Israel, die den König und sein Haus versorgten. Je einen Monat im Jahr hatte ihn jeder zu versorgen.8Das sind ihre Namen: Der Sohn Hurs im Gebirge Efraim,9der Sohn Dekers in Makaz, Schaalbim, Bet-Schemesch, Elon und Bet-Hanan,10der Sohn Heseds in Arubbot. Ihm unterstanden Socho und das ganze Gebiet von Hefer.11Dem Sohn Abinadabs unterstand der ganze Höhenrücken von Dor. Er hatte Tafat, eine Tochter Salomos, zur Frau.12Baana, der Sohn Ahiluds, verwaltete Taanach, Megiddo und ganz Bet-Schean, das an der Seite von Zaretan unterhalb von Jesreel liegt, von Bet-Schean bis Abel-Mehola und bis über Jokneam hinaus.13Der Sohn Gebers in Ramot-Gilead. Ihm unterstanden die Zeltdörfer Jaïrs, des Sohnes des Manasse, in Gilead und der Kreis Argob im Baschan, sechzig große Städte mit Mauern und bronzenen Torriegeln. (Deut 3:4)14Ahinadab, der Sohn Iddos, in Mahanajim,15Ahimaaz in Naftali. Auch er hatte eine Tochter Salomos, nämlich Basemat, zur Frau.16Baana, der Sohn Huschais, in Ascher und Bealot,17Joschafat, der Sohn Paruachs, in Issachar,18Schimi, der Sohn Elas, in Benjamin.19Geber, der Sohn Uris, in Gilead, dem Land Sihons, des Königs der Amoriter, und Ogs, des Königs des Baschan. Dazu kam ein Vogt im Land Juda.20Das Volk von Juda und Israel war zahlreich wie der Sand am Meer. Es hatte zu essen und zu trinken und war glücklich. (Gen 22:17; Gen 32:13)