1În zilele acelea s‑a adunat din nou o mare mulțime de oameni și nu aveau ce să mănânce. Isus i‑a chemat pe ucenici și le‑a zis: (Mat 15:32)2– Mi‑e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n‑au ce să mănânce,3iar dacă îi las să plece acasă flămânzi, vor leșina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.4Ucenicii Lui I‑au răspuns: – De unde ar putea lua cineva pâini aici, în pustie, ca să‑i sature pe acești oameni?5Isus i‑a întrebat: – Câte pâini aveți? Ei au zis: – Șapte.6Isus i‑a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. Și după ce a luat cele șapte pâini și a mulțumit, le‑a frânt și le‑a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le‑au împărțit mulțimii.7Mai aveau și câțiva peștișori. El i‑a binecuvântat și a zis să fie împărțiți și aceștia.8Au mâncat toți și s‑au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase.9Erau în jur de patru mii de bărbați. După ce i‑a lăsat să plece,10Isus S‑a urcat imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui și S‑a dus în părțile Dalmanutei.[1] (Mat 15:39)
Fariseii cer un semn
11Fariseii au venit și au început să discute aprins cu Isus, căutând un semn din cer[2] de la El ca să‑L pună la încercare. (Mat 16:1)12Însă Isus, oftând adânc în duhul Său, a zis: „De ce caută această generație un semn? Adevărat vă spun că acestei generații nu i se va da niciun semn.“13Apoi i‑a lăsat, S‑a urcat iarăși în barcă și S‑a dus de cealaltă parte a mării.
Drojdia fariseilor și a lui Irod
14Ucenicii uitaseră să ia pâini și nu aveau cu ei în barcă decât o pâine. (Mat 16:5)15Isus le‑a poruncit, zicând: – Aveți grijă, feriți‑vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod!16Ei vorbeau unii cu alții despre faptul că nu aveau pâini.17Cunoscând aceasta, Isus le‑a zis: – De ce vorbiți între voi că n‑aveți pâini? Tot nu înțelegeți, nici nu pricepeți? Aveți inima împietrită?18Aveți ochi, dar nu vedeți și aveți urechi, dar nu auziți?[3] Nu vă mai aduceți aminte, (Ier 5:21)19atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni, câte coșnițe pline cu firimituri ați ridicat? Ei I‑au zis: – Douăsprezece.20– Iar când am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați, câte coșuri pline cu firimituri ați ridicat? Ei I‑au zis: – Șapte.21Atunci El le‑a zis: – Tot nu înțelegeți?
Isus vindecă un orb la Betsaida
22Când au ajuns în Betsaida, I‑au adus un orb și L‑au rugat să Se atingă de el.23Isus l‑a luat pe orb de mână și l‑a dus afară din sat. A scuipat pe ochii acestuia, Și‑a pus mâinile peste el și l‑a întrebat: – Vezi ceva?24Omul s‑a uitat și a zis: – Văd niște oameni, dar mi se par ca niște pomi care umblă.25Atunci Isus Și‑a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar el a privit țintă și i‑a revenit vederea. Acum el vedea toate lucrurile clar.26Isus l‑a trimis acasă, zicând: – Să nu intri în sat și nici să nu spui cuiva în sat!
Mărturisirea de credință a lui Petru
27Isus S‑a dus împreună cu ucenicii Lui în satele Cezareei lui Filip[4]. Pe drum, Isus i‑a întrebat pe ucenicii Săi, zicându‑le: – Cine zic oamenii că sunt Eu? (Mat 16:13; Mat 16:20; Lu 9:18)28Ei I‑au răspuns, zicând: – Unii zic că ești Ioan Botezătorul, alții zic că ești Ilie, iar alții spun despre Tine că ești unul dintre profeți.29El i‑a întrebat: – Dar voi, cine ziceți că sunt Eu? Petru, răspunzând, I‑a zis: – Tu ești Cristosul!30Atunci Isus le‑a atras atenția să nu spună nimănui despre El.
Isus vorbește despre moartea și învierea Sa
31Apoi a început să‑i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe[5] și să fie respins de către bătrâni[6], de către conducătorii preoților și de către cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie. (Is 52:13; Mat 16:21; Mar 14:55; Lu 9:22)32Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L‑a luat deoparte și a început să‑L mustre.33Dar Isus S‑a întors, S‑a uitat la ucenicii Săi și l‑a mustrat pe Petru, zicând: – Pleacă! Înapoia Mea, Satan[7], căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor. (Mar 1:13)
Prețul uceniciei
34Apoi i‑a chemat pe cei din mulțime alături de ucenicii Săi și le‑a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să‑și ia crucea și să Mă urmeze. (Mat 16:24; Lu 9:23)35Căci oricine vrea să‑și salveze viața, o va pierde, dar cel ce‑și pierde viața de dragul Meu și de dragul Evangheliei, o va salva.36Într-adevăr, la ce i‑ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă și‑ar pierde sufletul?37Sau ce va da un om în schimbul sufletului său?38Căci de cel ce îi va fi rușine de Mine și de cuvintele Mele, în această generație adulteră și păcătoasă, de acela Îi va fi rușine și Fiului Omului când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri.“
1In those days, when again a great crowd had gathered, and they had nothing to eat, he called his disciples to him and said to them, (Mat 15:32; Mar 6:32)2“I have compassion on the crowd, because they have been with me now three days and have nothing to eat. (Mat 9:36)3And if I send them away hungry to their homes, they will faint on the way. And some of them have come from far away.”4And his disciples answered him, “How can one feed these people with bread here in this desolate place?”5And he asked them, “How many loaves do you have?” They said, “Seven.” (Mat 16:10)6And he directed the crowd to sit down on the ground. And he took the seven loaves, and having given thanks, he broke them and gave them to his disciples to set before the people; and they set them before the crowd. (Mat 26:27; Mar 14:23; Lu 22:17; Lu 22:19; Ioan 6:11; Ioan 6:23; Fapte 27:35; Ro 14:6; 1 Cor 10:30; 1 Cor 11:24; 1 Cor 14:16; 1 Tim 4:3)7And they had a few small fish. And having blessed them, he said that these also should be set before them. (Mat 14:19)8And they ate and were satisfied. And they took up the broken pieces left over, seven baskets full. (2 Re 4:42; Mar 8:5)9And there were about four thousand people. And he sent them away.10And immediately he got into the boat with his disciples and went to the district of Dalmanutha.[1] (Mat 15:39; Mar 3:9)
The Pharisees Demand a Sign
11The Pharisees came and began to argue with him, seeking from him a sign from heaven to test him. (Mat 12:38; Mat 16:1; Lu 11:16; Lu 21:11; Ioan 8:6; 1 Cor 1:22)12And he sighed deeply in his spirit and said, “Why does this generation seek a sign? Truly, I say to you, no sign will be given to this generation.” (Mar 7:34; Ioan 11:33)13And he left them, got into the boat again, and went to the other side. (Mat 4:13; Mat 21:17)
The Leaven of the Pharisees and Herod
14Now they had forgotten to bring bread, and they had only one loaf with them in the boat.15And he cautioned them, saying, “Watch out; beware of the leaven of the Pharisees and the leaven of Herod.”[2] (Mar 3:6; Mar 12:13; Lu 12:1; 1 Cor 5:6; Gal 5:9)16And they began discussing with one another the fact that they had no bread.17And Jesus, aware of this, said to them, “Why are you discussing the fact that you have no bread? Do you not yet perceive or understand? Are your hearts hardened? (Mat 26:10; Mar 6:52; Mar 7:18)18Having eyes do you not see, and having ears do you not hear? And do you not remember? (Is 42:18; Is 43:8; Ier 5:21; Ez 12:2; Mat 13:13)19When I broke the five loaves for the five thousand, how many baskets full of broken pieces did you take up?” They said to him, “Twelve.” (Mar 6:41; Mar 6:44)20“And the seven for the four thousand, how many baskets full of broken pieces did you take up?” And they said to him, “Seven.” (Mar 8:6; Mar 8:9)21And he said to them, “Do you not yet understand?”
Jesus Heals a Blind Man at Bethsaida
22And they came to Bethsaida. And some people brought to him a blind man and begged him to touch him. (Mar 6:45)23And he took the blind man by the hand and led him out of the village, and when he had spit on his eyes and laid his hands on him, he asked him, “Do you see anything?” (Mar 5:23; Mar 7:33; Ioan 9:6)24And he looked up and said, “I see people, but they look like trees, walking.”25Then Jesus[3] laid his hands on his eyes again; and he opened his eyes, his sight was restored, and he saw everything clearly.26And he sent him to his home, saying, “Do not even enter the village.” (Mat 8:4; Mar 8:23)
Peter Confesses Jesus as the Christ
27And Jesus went on with his disciples to the villages of Caesarea Philippi. And on the way he asked his disciples, “Who do people say that I am?” (Mat 16:13; Lu 9:18)28And they told him, “John the Baptist; and others say, Elijah; and others, one of the prophets.” (Mat 14:2; Mat 17:10; Mar 6:14; Mar 9:11; Lu 9:7; Lu 9:8; Ioan 1:21)29And he asked them, “But who do you say that I am?” Peter answered him, “You are the Christ.” (Mat 1:17; Mar 14:61; Ioan 11:27)30And he strictly charged them to tell no one about him. (Mat 12:16; Mat 16:20; Lu 9:21)