Psalmi 89 | Noua Traducere Românească

Noua Traducere Românească

Un maschil al ezrahitului Etan.

1 Voi cânta mereu îndurările DOMNULUI, din generație în generație voi face cunoscută credincioșia Ta cu gura mea.^[1] (Ps 32:1) 2 Căci zic: „Îndurarea Ta are temelii veșnice și în ceruri Ți‑ai întărit credincioșia!“ 3 „Am încheiat un legământ cu alesul Meu și i‑am jurat robului Meu David, zicând: 4 «Îți voi întări sămânța^[2] pe vecie și voi statornici tronul tău din generație în generație.»“ Selah 5 Cerurile laudă minunile Tale, DOAMNE, precum și credincioșia Ta în adunarea sfinților. 6 Căci cine, printre nori, se poate asemăna cu DOMNUL? Este cineva ca DOMNUL printre fiii lui Dumnezeu^[3]? (Ps 29:1) 7 Dumnezeu insuflă groază în marea adunare a sfinților și este de temut pentru cei din preajma Lui. 8 DOAMNE, Dumnezeu al Oștirilor^[4], cine este puternic ca Tine, DOAMNE^[5]? Credincioșia Ta Te înconjoară! (Ps 94:7; Ps 94:12) 9 Tu stăpânești mândria mării; când i se ridică valurile, Tu i le liniștești. 10 Tu ai zdrobit Rahabul^[6] ca pe un om ucis; cu brațul Tău puternic i‑ai împrăștiat pe dușmanii Tăi. (Is 30:7) 11 Cerurile sunt ale Tale, așa cum tot al Tău este și pământul; Tu ai întemeiat lumea cu tot ce cuprinde ea! 12 Tu ai creat nordul și sudul^[7]. Taborul și Hermonul strigă de bucurie la auzirea Numelui Tău. 13 Brațul Tău este tare, mâna Ta este puternică, dreapta Ta este înălțată. 14 Dreptatea și judecata sunt temelia tronului Tău; îndurarea și credincioșia merg înaintea Ta. 15 Ferice de poporul care cunoaște strigătul de bucurie! DOAMNE, ei vor umbla în lumina feței Tale! 16 Ei se vor bucura de Numele Tău toată ziua și se vor lăuda cu dreptatea Ta. 17 Căci măreția tăriei lor ești Tu și prin bunăvoința Ta ne înalți cornul^[8]. (Ps 18:2) 18 Căci scutul nostru este al DOMNULUI, și împăratul nostru este al Sfântului lui Israel! 19 Atunci ai vorbit printr‑o vedenie și le‑ai zis credincioșilor Tăi: „I‑am dat ajutor unui viteaz, am ridicat din popor pe unul ales. 20 L‑am găsit pe robul Meu David și l‑am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt. 21 Mâna Mea îl va sprijini; da, brațul Meu îl va întări. 22 Dușmanul nu‑i va pretinde și nelegiuitul nu‑l va înjosi. 23 Îi voi zdrobi pe vrăjmașii lui dinaintea lui și‑i voi lovi pe cei ce‑l urăsc. 24 Credincioșia și îndurarea Mea îl vor însoți; cornul îi va fi înălțat prin Numele Meu. 25 Voi da în mâna lui marea și în dreapta lui râurile. 26 El Îmi va zice: «Tatăl meu, Dumnezeul meu, Stânca izbăvirii mele!» 27 Eu îl voi face întâi născut, cel mai înălțat dintre regii pământului. 28 Îi voi păstra îndurarea Mea pe vecie, iar legământul Meu cu el va fi trainic. 29 Îi voi întări sămânța^[9] pe veci și voi întări tronul lui cât vor dăinui cerurile. (Ps 89:4) 30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea și nu vor umbla după judecățile Mele, 31 dacă vor desconsidera hotărârile Mele și nu vor păzi poruncile Mele, 32 atunci le voi pedepsi fărădelegea cu toiagul, iar nelegiuirea cu lovituri. 33 Nu‑Mi voi îndepărta însă îndurarea de la el și nu‑Mi voi trăda credincioșia. 34 Nu‑Mi voi desconsidera legământul și nu voi schimba ce Mi‑a ieșit de pe buze. 35 Odată ce am jurat pe sfințenia Mea, nu‑l voi minți pe David! 36 Veșnică‑i va fi sămânța^[10], iar tronul lui va dăinui cât va fi soarele înaintea Mea; (Ps 89:4) 37 va fi întărit pe veci precum luna, martorul cel credincios de printre nori.“ Selah 38 Dar Tu l‑ai respins, l‑ai îndepărtat, Te‑ai mâniat pe unsul Tău. 39 Ai desconsiderat legământul cu robul Tău, i‑ai întinat coroana în țărână, 40 i‑ai dărâmat toate zidurile, i‑ai prefăcut fortificațiile în ruine, 41 l‑au jefuit toți trecătorii și a ajuns de disprețul vecinilor. 42 Ai înălțat dreapta vrăjmașilor lui și i‑ai înveselit pe toți dușmanii lui. 43 De asemenea, ai făcut ca tăișul sabiei lui să dea înapoi și nu l‑ai sprijinit în luptă. 44 I‑ai pus capăt strălucirii, iar tronul i l‑ai azvârlit la pământ. 45 I‑ai scurtat zilele tinereții sale și l‑ai acoperit cu rușine. Selah 46 DOAMNE, până când? Vei sta ascuns pentru totdeauna? Până când va mai arde mânia Ta ca un foc? 47 Adu‑mi aminte ce este lungimea vieții! Pentru ce deșertăciune i‑ai creat pe toți fiii omului? 48 Este oare vreun om care să poată trăi și să nu vadă moartea sau care să‑și scape sufletul din mâna Locuinței Morților? Selah 49 Stăpâne, unde sunt îndurările Tale de la început, pe care, în credincioșia Ta, i le‑ai jurat lui David? 50 Stăpâne, adu‑Ți aminte de disprețul împotriva robilor Tăi, pe care îl port în piept din partea multor popoare, 51 disprețul cu care m‑au disprețuit dușmanii Tăi, DOAMNE, cu care au disprețuit pașii unsului Tău! 52 Binecuvântat să fie DOMNUL în veci! Amin! Amin!

Elberfelder Bibel

de la SCM Verlag

Psalm 89

1 Ein Maskil^[1]. Von Etan, dem Esrachiter. (1 Re 5:11) 2 Die Gnadenerweise des HERRN will ich ewig besingen, von Generation zu Generation mit meinem Mund deine Treue verkündigen. (Ps 40:11) 3 Denn ich sagte: Auf ewig wird die Gnade gebaut werden. Im Himmel wirst du festgründen deine Treue. 4 Einen Bund habe ich mit meinem Auserwählten geschlossen, habe David, meinem Knecht, geschworen: (1 Cro 28:4; Ps 89:36; Ps 132:11; Is 42:1; Fapte 2:30)

1 Cro 28:4Ps 89:36Ps 132:11Is 42:1Fapte 2:30

5 »Bis in Ewigkeit will ich deiner Nachkommenschaft Bestand geben und für alle Generationen bauen deinen Thron.« // (1 Cro 17:11; Ps 61:8; Ps 89:30; Is 9:6)

1 Cro 17:11Ps 61:8Ps 89:30Is 9:6

6 Der Himmel wird deine Wunder preisen, HERR, ja, deine Treue in der Versammlung der Heiligen. 7 Denn wer in den Wolken ist mit dem HERRN zu vergleichen? Wer ist dem HERRN gleich unter den Göttersöhnen? (Ps 29:1; Ps 86:8; Apo 13:4) 8 Gott ist gefürchtet im Kreis der Heiligen, groß ist er und furchtbar über alle, die rings um ihn her sind. (Deut 7:21) 9 HERR, Gott der Heerscharen! Wer ist stark wie du, Jah? Deine Treue ist rings um dich her. (Ps 113:5; Is 11:5; Ier 32:18) 10 Du beherrschst des Meeres Toben^[2], erheben sich seine Wogen – du stillst sie. (Ps 65:8) 11 Du hast Rahab^[3] zertreten wie einen Erschlagenen. Mit deinem starken Arm hast du deine Feinde zerstreut. (Is 51:9; Lu 1:51) 12 Dein ist der Himmel, und dein ist die Erde. Die Welt und ihre Fülle, du hast sie gegründet. (Ps 24:1; Ps 115:16) 13 Norden und Süden, du hast sie erschaffen. Tabor und Hermon jubeln in deinem Namen. (Iov 26:7; Ps 98:8; Is 44:23) 14 Du hast einen gewaltigen Arm, stark ist deine Hand, erhoben deine Rechte. (Ex 13:3; Ex 15:6; Ex 15:16) 15 Gerechtigkeit und Recht sind deines Thrones Grundfeste. Gnade und Treue^[4] gehen vor deinem Angesicht her. (Ps 97:2) 16 Glücklich ist das Volk, das den Jubelruf kennt! HERR, im Licht deines Angesichts wandeln sie. (Lev 25:8; Is 2:5; Apo 21:24) 17 In deinem Namen freuen sie sich täglich, und durch deine Gerechtigkeit werden sie erhöht. (Is 45:24; Filip 4:4) 18 Denn die Zierde ihrer Stärke bist du; und durch deine Gunst^[5] wird unser Horn erhöht. (Ps 75:11; Ps 148:14) 19 Denn dem HERRN gehört unser Schild und dem Heiligen Israels unser König. (Ps 3:4) 20 Damals redetest du in einer Vision zu deinen Getreuen und sagtest: Hilfe^[6] habe ich auf einen Helden gelegt, ich habe einen Auserwählten erhöht aus dem Volk. (Deut 17:15) 21 Ich habe David gefunden, meinen Knecht. Mit meinem heiligen Öl habe ich ihn gesalbt. (1 Sam 16:13; Fapte 13:22) 22 Meine Hand soll beständig mit ihm sein, und mein Arm soll ihn stärken. 23 Kein Feind soll ihn bedrängen und kein Sohn der Ungerechtigkeit ihn bedrücken. 24 Ich will seine Bedränger vor ihm zerschmettern. Die ihn hassen, will ich niederstoßen. 25 Meine Treue und meine Gnade sollen mit ihm sein, und durch meinen Namen soll sein Horn erhöht werden. (1 Sam 2:10; Ps 132:17) 26 Ich will seine Hand auf das Meer legen, und seine Rechte auf die Ströme. (Zah 9:10) 27 Er wird mich anrufen: Mein Vater bist du, mein Gott und der Fels meiner Rettung! (2 Sam 7:14; Ps 71:3; Ev 1:5) 28 So will auch ich ihn zum Erstgeborenen machen, zum Höchsten unter den Königen der Erde. (Col 1:15; Ev 1:6; Apo 1:5; Apo 19:16)

Col 1:15Ev 1:6Apo 1:5Apo 19:16

29 Ewig will ich ihm meine Gnade bewahren, und mein Bund soll ihm festbleiben. (2 Sam 23:5; Is 55:3) 30 Und ich will seine Nachkommen einsetzen für immer und seinen Thron wie die Tage des Himmels. (Deut 11:21; Ps 89:5; Ier 33:17) 31 Wenn seine Söhne mein Gesetz verlassen und nicht wandeln in meinen Rechtsbestimmungen, (Ios 24:20) 32 wenn sie meine Ordnungen entweihen und meine Gebote nicht halten, (1 Re 9:6; Ne 1:7) 33 so werde ich ihr Vergehen mit der Rute und ihre Ungerechtigkeit mit Schlägen heimsuchen. (2 Sam 7:14) 34 Aber meine Gnade werde ich nicht von ihm weichen lassen und nicht verleugnen meine Treue. (2 Sam 7:15; Ps 18:51; 2 Tim 2:13) 35 Ich werde meinen Bund nicht entweihen und nicht ändern, was hervorgegangen ist aus meinen Lippen. (Num 23:19) 36 Einmal habe ich geschworen bei meiner Heiligkeit –^[7] wie könnte ich David täuschen!^[8] –: (Ps 89:4; Amos 4:2) 37 »Seine Nachkommenschaft soll ewig sein und sein Thron wie die Sonne vor mir. (Ps 89:5) 38 Wie der Mond wird er ewig fest stehen. Der Zeuge in den Wolken ist treu.« // 39 Du aber hast verworfen und verstoßen, bist sehr zornig gewesen gegen deinen Gesalbten. (Ps 44:10; Ps 60:3) 40 Preisgegeben hast du den Bund mit deinem Knecht, hast zu Boden ⟨geworfen und⟩ entweiht seine Krone. (Ez 21:31) 41 Du hast niedergerissen all seine Mauern, hast seine Burgen in Trümmer gelegt. (Is 5:5) 42 Es haben ihn alle ausgeplündert, die des Weges vorübergehen. Er ist zum Hohn geworden seinen Nachbarn. (Ps 80:13) 43 Du hast erhöht die Rechte seiner Bedränger, hast erfreut alle seine Feinde. (Pl 2:17) 44 Auch hast du zurückweichen lassen die Schärfe seines Schwertes und hast ihn nicht bestehen lassen im Kampf. 45 Du hast aufhören lassen seinen Glanz und zur Erde gestürzt seinen Thron. (Pl 2:1) 46 Du hast verkürzt die Tage seiner Jugend, mit Schmach hast du ihn bedeckt. // (Ps 102:24; Ier 51:51) 47 Bis wann, HERR, willst du dich immerfort verbergen, soll wie Feuer brennen dein Zorn? (Ps 79:5) 48 ^[9] Gedenke meiner, wie ⟨kurz meine⟩ Lebensdauer ist,^[10] zu welcher Nichtigkeit du alle Menschenkinder erschaffen hast! (Ps 39:6; Ps 119:84) 49 Welcher Mann lebt und wird den Tod nicht sehen, wird sein Leben befreien von der Gewalt des Scheols? // (Ps 49:8; Ro 5:12) 50 Wo sind deine früheren Gnaden, Herr, die du David zugeschworen hast in deiner Treue? (Ps 89:4) 51 Gedenke, Herr, der Schmach deiner Knechte. In meiner Brust^[11] trage ich all die vielen Völker ⟨mit ihrem Hohn⟩, (Dan 9:16) 52 womit deine Feinde gehöhnt haben, HERR, womit sie gehöhnt haben die Fußspuren deines Gesalbten! (Ps 31:12; Ps 69:8; Ps 79:12) 53 Gepriesen sei der HERR ewig! Amen, ja Amen! (Ps 41:14; Apo 7:12)