Romani 15

Noua Traducere Românească

de la Biblica
1 Însă noi, care suntem puternici, suntem datori să purtăm neputințele celor slabi și nu să ne plăcem nouă înșine.2 Fiecare dintre noi să placă semenului său, spre binele acestuia, pentru zidirea lui.3 Căci nici Cristos nu Și‑a plăcut Lui Însuși, ci s‑a întâmplat așa cum este scris: „Insultele celor ce Te insultă au căzut asupra Mea.“[1] (Ps 69:9)4 Tot ce a fost scris în trecut a fost scris pentru învățătura noastră, pentru ca, prin răbdarea și prin mângâierea date de Scripturi, să avem speranță.5 Dumnezeul răbdării și al mângâierii să vă dea aceleași gânduri unii față de alții, după exemplul lui Cristos Isus,6 pentru ca, într‑un gând și cu un singur glas, să‑L slăviți pe Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.7 Așadar, primiți‑vă bine unii pe alții, așa cum v‑a primit și pe voi Cristos, spre slava lui Dumnezeu.8 Căci vă spun, Cristos a devenit un slujitor al circumciziei, pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să confirme promisiunile făcute patriarhilor,9 astfel încât neamurile să‑L slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, după cum este scris: „De aceea Te voi mărturisi printre neamuri și voi cânta laudă Numelui Tău!“[2] (2 Sam 22:50; Ps 18:49)10 Și, din nou, spune: „Bucurați‑vă, neamuri, împreună cu poporul Lui!“[3] (Deut 32:43)11 Și, din nou: „Lăudați‑L pe Domnul, toate neamurile! Să‑I aducă laude, toate popoarele!“[4] (Ps 117:1)12 Și, din nou, Isaia spune: „Rădăcina lui Ișai[5] va ieși, și El Se va ridica să conducă neamurile; în El își vor pune speranța neamurile.“[6] (Is 11:10; Mat 1:6; Mat 1:16)13 Dumnezeul speranței să vă umple de toată bucuria și pacea, în timp ce credeți, ca să aveți speranță din belșug, prin puterea Duhului Sfânt!14 Dar eu însumi sunt convins cu privire la voi, frații mei, că voi înșivă sunteți plini de bunătate, plini de toată cunoașterea și în stare să vă sfătuiți unii pe alții.15 Totuși, v‑am scris, pe alocuri, mai cu îndrăzneală, ca să vă reamintesc aceste lucruri, având în vedere harul care mi‑a fost dat de către Dumnezeu16 ca să fiu un slujitor al lui Cristos Isus pentru neamuri. Eu slujesc ca preot Evanghelia lui Dumnezeu, astfel încât jertfa neamurilor să devină plăcută,[7] sfințită de Duhul Sfânt.17 Astfel, am un motiv de laudă în Cristos Isus cu privire la lucrurile pe care le‑am înfăptuit pentru Dumnezeu.18 Căci n‑aș îndrăzni să vorbesc despre ceva pe care Cristos să nu‑l fi înfăptuit prin mine[8], ca să aducă neamurile la ascultare prin cuvânt și faptă,19 prin puterea semnelor și a minunilor, prin puterea Duhului lui Dumnezeu[9]. Așa că, din Ierusalim și împrejurimile lui, până în Iliria[10], am dus la capăt lucrarea Evangheliei lui Cristos.20 Și am năzuit astfel să vestesc Evanghelia acolo unde Numele lui Cristos nu fusese proclamat, ca să nu construiesc pe o temelie pusă de altcineva,21 ci să fac așa cum este scris: „Cei cărora nu li s‑a istorisit despre El vor vedea, și cei care n‑au auzit vor înțelege.“[11] (Is 52:15)22 Iată ce m‑a împiedicat de multe ori să vin la voi.23 Dar acum, nemaiavând loc în aceste regiuni și întrucât de mulți ani am o mare dorință să vin la voi,24 sper să vă văd în călătoria mea, când voi merge în Spania, și să fiu însoțit de voi într-acolo[12], după ce îmi voi fi împlinit, măcar în parte, dorința de a fi cu voi.25 Acum însă mă duc la Ierusalim, pentru a‑i sluji pe sfinți.26 Căci cei din Macedonia și Ahaia[13] au găsit potrivit să facă o binefacere pentru săracii care sunt între sfinții din Ierusalim.27 Au găsit într-adevăr potrivit, însă le sunt și datori, pentru că, dacă neamurile au avut parte de binecuvântările duhovnicești[14] ale acestora, și ele sunt datoare să‑i slujească cu binecuvântări materiale.28 Deci, după ce voi fi dus la îndeplinire aceasta și le voi fi înmânat în siguranță acest rod[15], mă voi îndrepta spre Spania, trecând pe la voi.29 Și știu că, atunci când voi veni la voi, voi veni în plinătatea binecuvântării lui Cristos.30 Vă îndemn, fraților, prin Domnul nostru Isus Cristos și prin dragostea Duhului, să vă luptați împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine,31 ca să fiu scăpat[16] de cei ce sunt neascultători în Iudeea, iar slujirea mea în Ierusalim să fie bine primită de către sfinți, (Fapte 20:22)32 astfel încât, prin voia lui Dumnezeu, să vin la voi cu bucurie și să pot fi înviorat în mijlocul vostru.[17]33 Dumnezeul păcii să fie cu voi toți! Amin.

Romani 15

Újszövetség: élet, igazság és világosság

de la Biblica
1 Mi az erősek tartozunk azzal, hogy az erőtlenek erőtlenségeit hordozzuk, és ne a magunk javát keressük.2 Mindegyikünk az ő felebarátjának kedvezzen, annak javára és épülésére.3 Mert Krisztus sem önmagának kedvezett, hanem amint meg van írva: „A te gyalázóidnak gyalázásai hullottak rám.“4 Mert amelyek régen megírattak, a mi tanulságunkra írattak meg, hogy béketűrés által és az Írás vigasztalása által reménységünk legyen.5 A béketűrés és vigasztalás Istene pedig adja meg nektek, hogy egyetértés legyen közöttetek Jézus Krisztus akarata szerint,6 hogy egy szívvel és szájjal dicsőítsétek Istent, a mi Urunk Jézus Krisztus Atyját.7 Azért fogadjátok be egymást, amint Krisztus is befogadott minket Isten dicsőségére.8 Azt mondom ugyanis, hogy Jézus Krisztus szolgája lett a körülmetélkedésnek az Isten igazságáért, hogy megerősítse az atyáknak adott ígéreteket.9 A pogányok pedig irgalmasságáért dicsőítik Istent, amint meg van írva: „Vallást teszek azért rólad a pogányok között, és dicséretet éneklek a te nevednek!“10 Ezt is mondja: „Örüljetek pogányok az ő népével együtt.“11 És ismét: „Dicsérjétek az Urat mind, ti pogányok, és magasztalja őt minden nép.“12 Ézsaiás pedig így szól: „Hajtás sarjad Isai gyökeréből, aki felemelkedik, hogy uralkodjék a pogányokon; őbenne reménykednek a pogányok.“13 A reménység Istene pedig töltsön be titeket minden örömmel és békességgel a hitben, hogy bővölködjetek a reménységben a Szentlélek ereje által.14 Meg vagyok pedig győződve, atyámfiai, én magam is felőletek, hogy telve vagytok minden jósággal, telve vagytok minden ismerettel, hogy egymást is képesek vagytok inteni.15 Merészebben is írtam nektek, atyámfiai, részben hogy emlékeztesselek titeket arra, hogy az Istentől nekem adott kegyelem által16 Jézus Krisztus szolgája lettem a pogányok között, munkálkodva Isten evangéliumának ügyében, hogy a pogányok áldozata kedves és a Szentlélek által megszentelt legyen.17 Van azért mivel dicsekedjem a Jézus Krisztusban, az Istenre vonatkozó dolgokban.18 Mert nem mernék szólni semmiről sem, amit ne Krisztus cselekedett volna általam a pogányok megtérítéséért szóval és tettel,19 jelek és csodák által, az Isten Lelkének ereje által: úgyhogy én Jeruzsálemtől és környékétől Illíriáig elvégeztem a Krisztus evangéliumának szolgálatát.20 Így tehát az a tisztességes, hogy ne ott hirdessem az evangéliumot, ahol Krisztus neve már hirdettetett, hogy ne idegen alapra építsek.21 Hanem amint meg van írva: „Akiknek még nem hirdettetett, azok meglátják, és akik még nem hallották, azok megértik.“22 Ezért akadályoztattam is gyakran, hogy hozzátok elmenjek.23 Most pedig, hogy nincs már munkaterületem ezekben a tartományokban, és sok esztendő óta vágyódom, hogy elmenjek hozzátok,24 ha Hispániába utazom, elmegyek hozzátok. Mert remélem, hogy átutazóban meglátlak titeket, és ti is elkísértek oda, ha előbb egy kissé felüdültem nálatok.25 Most pedig megyek Jeruzsálembe a szentek szolgálatára.26 Mert Macedónia és Akhája jónak látta, hogy a jeruzsálemi szentek szegényei részére valamit adakozzanak.27 Így látták jónak, de tartoznak is ezzel. Mert ha a pogányok azoknak a lelki javaiban részesültek, ők is tartoznak ezt viszonozni anyagiakkal.28 Azért ha ezt majd elvégeztem, és az eredményt nekik átadtam, titeket útba ejtve, megyek Hispániába.29 Azt pedig tudom, hogy amikor hozzátok megyek, Krisztus evangéliuma áldásának teljességével megyek.30 Kérlek pedig titeket, atyámfiai, a mi Urunk Jézus Krisztusra és a Lélek szerelmére, tusakodjatok velem együtt imádságotokban, én értem, Isten előtt,31 hogy megszabaduljak azoktól, akik engedetlenek Júdeában, és hogy a Jeruzsálemben való szolgálatom legyen kedves a szentek előtt,32 hogy örömmel menjek hozzátok Isten akaratából, és veletek együtt megújuljak.33 A békesség Istene pedig legyen mindnyájatokkal! Ámen.